Pogo Gallery, un spațiu expozițional dedicat artiștilor emergenți
Bine ați venit în Cartierul Creativ! Ca să facem introducerile, spuneți-ne câteva cuvinte despre voi. Cine sunteți, ce background aveți și cu ce vă ocupați acum?
Bun găsit!
Suntem Monica și Răzvan și, după finalizarea studiilor, am activat în medii de business peste 20 de ani.
Structura și interesul nostru pentru artă ne-au condus pașii către UNARTE București ca o a doua experiență universitară. În acest context, activitatea anterioară și lecțiile învățate ne-au ajutat să ne implicăm în proiecte care susțin și promovează artiști emergenți.
Cum a luat naștere galeria Pogo? Cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?
În ultimii 4 ani, ne-am aflat în contact permanent cu artiști tineri din diverse centre universitare, le-am cunoscut preocupările, nevoile și dorințele. După ce am pus bazele unei platforme online (2019): https://www.instagram.com/nevazutii/ și ale unui ONG (2021) https://asociatiacontur.ro/despre-noi/, ne-am gândit la necesitatea unui spațiu de expoziție permanent dedicat artiștilor emergenți, care să fie complementar vizibilității online. Așa s-a născut galeria Pogo și după căutări îndelungate ale locației potrivite, în proximitatea comunității studențești de la UNARTE, am găsit acest spațiu pe Calea Griviței 101.
Pogo este un proiect care a fost și este finanțat exclusiv din resurse proprii, așadar identificarea și obținerea de resurse financiare pentru continuitatea sa reprezintă principala provocare din acest moment.
În afară de acest lucru, birocrația instituțională, cu care orice antreprenor din România se confruntă, este și pentru noi o provocare cotidiană.
Cum arată procesul prin care realizați selecția artiștilor pe care îi expuneți și cum vedeți arta emergentă pe scena locală? Ce credeți că lipsește și ce sfaturi le-ați da artiștilor la început de drum?
De obicei contactăm artiști care sunt studenți sau care au finalizat universitatea de arte în ultimii 5 ani. Este foarte important pentru noi ca ei să fie activi, pasionați și implicați.
În cazul absolvenților universităților de artă, parcursul profesional este diferit față de alte specializări. Pentru ei, pașii de făcut după finalizarea studiilor nu sunt clari. Mulți se întreabă dacă să contacteze galeriile? să transmită portofolii? să se promoveze singuri pe social-media? să își închirieze un atelier? să se angajeze pe unde reușesc? De cele mai multe ori, răspunsul este dat de un mix format din 2 sau mai multe dintre variantele de mai sus. Probabil ce le lipsește cel mai mult artiștilor aflați la început de drum este un context socio-cultural care să le fie favorabil, care să îi „vadă” și să răspundă nevoilor reale pe care aceștia le au.
De obicei nu dăm sfaturi, drumul fiecăruia dintre noi este foarte diferit. Totuși, îndemnul nostru pentru tinerii artiști este să nu renunțe la proiectele lor artistice și să nu pună o presiune prea mare pe ei, să evite auto-cenzura. Să aibă răbdare cu ei înșiși și să realizeze faptul că progresul nu este un proces liniar, așa cum bine ne spunea într-o discuție una dintre artistele cu care colaborăm.
Cum credeți că poate contribui arta la îmbunătățirea calității vieții?
Putem împărtăși ce s-a întâmplat în cazul nostru. Amândoi am avut o relație timpurie cu arta, tatăl Monicăi fiind balerin și interpret la acordeon, iar Răzvan a fost pasionat de mic de arta fantastică și grotescă. Mult mai târziu, după vârsta de 45 de ani, această aplecare către artă a revenit, iar modul în care am început să vedem lumea s-a schimbat. Am reușit să ieșim din „bula” în care ne aflam și să stăm permanent în contact cu realitatea, oricum ar arăta aceasta. În același timp, am experimentat din nou curiozitatea și mirarea, momente prețioase în care cotidianul a trecut în plan secund.
Un exemplu preferat de artă în spațiu public.
Monica: Agnes Dénes/ “Wheatfield — A Confrontation” – 1982
Răzvan: Decebal Scriba/ „Darul” – 1974
Ce proiecte dezvoltați în prezent și ce planuri de viitor aveți?
Pe termen mediu dorim să dezvoltăm un program de prezentare live de portofolii ale artiștilor emergenți împreună cu Asociația Contur și să reușim să păstrăm spațiul pe care l-am ales pe o perioadă cât mai îndelungată 🙂
Care este relația cu vecinii? Ce alte locuri din Cartierul Creativ frecventați sau ce ați recomanda din această zonă
„Diversitate” este cuvântul cheie atunci când vorbim despre vecinii noștri. Ne aflăm vis-a-vis de Muzeul Național al Literaturii Române, în dreapta se află o cramă cu vinuri bune (pe testate 🙂 și o firmă de pompe funebre, iar în stânga locuiește domnul Nelu cu care am dezvoltat o relație de apropiere. Am fost acceptați de comunitate și ne respectăm reciproc.
În Cartierul Creativ suntem fani CAV, Salonul de Proiecte, C22, Mobius Amzei și bineînțeles ne vedem aproape zilnic cu vecinii noștri de la Black Habit și J’ai. Ascultăm des Black Rhino.
În încheiere, unde vă putem urmări pe internet?
