Cum schimbă arhitecții viziunea Bucureștiului: Cumulus
Zicerea „unde-s mulți, puterea crește” demonstrează caracterul social al omului, dar și faptul că schimbările dintr-o comunitate au loc în momentul în care entități cu preocupări diferite își reunesc forțele și dau naștere ideilor creative. Și, urmând acest exemplu, trei ateliere de arhitectură (PZP, SYAA și ARXTUDIO) și-au adunat experiența și au pus bazele Cumulus. Noi am stat de vorbă cu Eliza Yokina, unul dintre fondatorii CUMULUS și am aflat sfaturi despre o mai bună dezvoltare urbană.
Ce este Cumulus și ce a inspirat numele?
Cumulus este o aspirație a faptului că putem crește profesional și răspunde mai exact provocărilor pieței și ale lumii punând la un loc experiența a trei birouri de arhitectură, având o viziune unitară și coerentă. Suntem bucuroși că am făcut acest pas, tocmai pentru că aspirațiile noastre au fost confirmate. În 2018 am creat și Erigo – echipa de structuri care ne va ajuta să avem elementele necesare pentru a duce la bun sfârșit orice proiect. Cumulus are mai degrabă o direcție spre vertical, dar reprezintă și ceva ce adună într-un singur loc oameni, idei, competențe – pentru a crea prosperitate și a lua parte la un demers către normalitate și bun simț.
Aveți biroul în Palatul Universul, alături de alte entități creative. Cum este coabitarea cu ele?
Foarte plăcută, pentru că mereu găsești ceva interesant de făcut, de pus în agendă. Ori nimerești dimineața la o conferință la Mezanin, ori seara la un spectacol de teatru la Apollo 111 sau de dans la Linotip. Deseori, putem vizita expoziții de artă la Salonul de Proiecte, iar mai tot timpul ne vedem la Beans and Dots, la Apollo-barul sau la Fix me a Drink unde sunt și concerte, și party-uri dintre cele mai diverse. E atât de bine că poți avea diversitate în clădire, iar dacă faci câțiva pași în Corpul A, mai sunt multe alte activități și întâmplări de pus în program. Apoi, oamenii din cartier sunt în general din industrii creative și astfel se creează un sentiment relaxat de apartenență la acest loc.
Considerați că un proiect de tipul Cartierul Creativ poate ajuta la dezvoltarea comunitară sau urbană?
O, da, Universul este un mic exemplu de cum o investiție poate coagula în jurul ei o comunitate. În jurul nostru apar din ce în ce mai multe locuri cu caracter creativ, iar dacă ar exista mai mult de atât – un layer pietonal mai prietenos și spații urbane pietonale de bună calitate –, suntem siguri că zona ar crește și mai mult. Proiectul Cartierul Creativ deja a stârnit atenția publicului, iar faptul că din ce în ce mai multe servicii și ateliere apar în zonă este un semn clar că acest proiect a produs până acum și efecte. Dacă aici, în centru, lucrurile se întâmplă mai ușor, ar trebui ca astfel de inițiative să existe la scara orașului, deoarece ele pot reașeza întregi zone urbane. Pentru toate cele de mai sus, lipsa susținerii din partea administrației publice locale îngreunează (ca să nu spun împiedică) procesul de dezvoltare urbană, mai ales având în vedere că dezvoltarea urbană este un proces complex pentru a fi gestionat de un singur proiect și de un singur actor.
Care credeți că sunt principalele priorități pe care acest proiect ar trebui să și le asume și pe care să se concentreze?
Să promoveze o viziune, să aducă împreună oameni, idei, competențe, să încerce un dialog și o implicare cu mai multe părți și să le atragă drept parteneri (de ce nu, să facă lobby), să celebreze creativitatea și cultura cu fiecare ocazie și eveniment, ceea ce consider că face deja.
Ce credeți că îi lipsește Bucureștiului și ar putea fi soluționat printr-o comunitate creativă mai implicată?
Spațiile publice urbane de bună calitate, deschiderea către locuitorul-pieton și declararea sa ca prioritate la nivelul orașului. Punerea în valoare și dezvoltarea zonelor cu apă – lacuri, Dâmbovița –, o mai bună diversificare a parterului comercial al blocurilor – să fie mai diversificat decât bănci, farmacii și minimarket –, fațade îngrijite, arhitectură de mai bună claritate.
În zona Grivița sunt nenumărate clădiri dezafectate/aflate în paragină, clădiri care reprezentau piloni importanți ai culturii bucureștene de secol XX. Ce soluţii de consolidare se pot găsi pentru acestea? Este posibilă o readucere a întregii zone la prestigiul de odinioară?
Soluții tehnice există fără discuții, cred că provocarea vine din punct de vedere economic și social. Ce densitate poate oferi acestă zonă astfel încât să existe interes economic pentru revigorarea ei! Pe de altă parte, intervenția poate fi și asumată de administrația locală, dar atunci se pune problema de ce atracții și atmosferă poate oferi zona și prin ce identitate poate ea redeveni un nucleu de dezvoltare. Lucrurile sunt interconectate: există studii și echipe urbane care se ocupă cu reactivarea anumitor zone cu probleme în oraș, iar deseori prin comunitățile creative sunt găsite cele mai durabile soluții. Pe de altă parte, un principiu al sustenabilității este coerența economică. Discutam cu un arhitect belgian care îmi povestea că în centrele urbane nu este sustenabil să ai densitate mică pentru că economic nu se justifică nici renovare, nici investiție, nici întreținere. Au existat și există inițiative care vin din partea organizațiilor pentru reabilitarea diverselor zone, însă, fără viziune și implicare din partea administrativă, putem vorbi doar despre cazuri izolate, experimente precum Universul.