Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu sau #CismiCivic, un proiect verde de Cartier, ocupat și preocupat de dinamica cetățeanului cu parcul Cișmigiu și ecosistemul acestuia, dar și de calitatea vieții în cartier. Grădina cu Oameni, proiect al #CismiCivic, este un demers de educație aplicată ce vizează zona Cișmigiu, urmărind teme precum peisagistică, ornitologia, sunetul și apicultura. Descoperă mai multe despre #CismiCivic în interviul de mai jos.

Cum și când s-a născut grupul de inițiativă Cișmigiu?

Grupul s-a născut în 2016, ideea plecând de la doi băieți care grădinăreau în fața blocului Liric, Alex Oprița și Matei David, care voiau să facă ceva pentru el și oamenii din comunitate. Crearea unui grup pe FB a fost prilejul de a afla ce-și doresc și alți vecini să se întâmple la bloc dar și în cartier, iar dorința de a se implica activ în viața cartierului a motivat aplicarea la un concurs de proiecte pentru resurse prin Fundația Comunitară. Așa a fost realizat “Pictăm zidul dintre oameni”, primul proiect prin care s-a creat un mural participativ în curtea blocului Liric, care este construit în locul fostului Teatru Liric (de unde și numele lui).
Inițiativa a avut succes și a fost primită cu mult entuziasm, ceea ce a motivat aplicarea în 2017 la un nou call de proiecte, “Fondul Ikea pentru mediul urban”, și formarea unei comunități preocupată de calitatea vieții din cartier și de ecosistemul urban pe care avem șansa să-l avem alături de noi prin parcul Cișmigiu. Comunitatea crește, iar odată cu ea evoluăm și noi.

Care au fost cele mai importante proiecte pe care le-ați dezvoltat până acum?

Suntem un grup încă tânăr, iar cele mai importante proiecte de până acum au fost desigur cele inițiate prin Grădina cu Oameni: proiectul cu muralul participativ menționat mai sus, grădinăritul urban prin care am învățat cum putem optimiza spațiile verzi din jurul blocurilor și sezonalitatea diverselor plante, plimbările pentru descoperirea speciilor de păsări din Cișmigiu sau experimentul cu albinele orășene.

Aceste inițiative au crescut de când cu pandemia și le vom duce mai departe din toamna aceasta, lucru care se întâmplă organic. Am câștigat încredere și know-how, am avut grijă să colaborăm și să implicăm specialiști peisagiști, ornitologi sau apicultori și avem oameni care vin către noi și din alte cartiere și grupuri civice din București, ceea ce ne bucură mult. 

Care ați simțit că au fost cele mai importante momente în definirea obiectivelor și activităților grupului, în termeni de provocări/oportunități ?

Provocări sunt multe, constante și întotdeauna, important a fost să ajungem cu toții la aceleași concluzii și la un ritm comun ca să putem avansa împreună. Avem oameni în grup cu experiențe profesionale și de viață foarte diferite, vârste variate și vedem lucrul acesta ca pe un avantaj pentru dinamica grupului, ceea ce nu este de fiecare dată evident din prima.

Fiind destul de implicați cu ceea ce se întâmplă în cartier și mai ales cu vecinul nostru verde, Cișmigiul, dorința fiecăruia este firească de a nu sta cu mâinile în sân, ci de a ajuta concret și se mai nimerește să avem reacții diferite.  

Anul trecut a fost o provocare mare pentru grup când Primăria a aprobat un festival de teatru în Cișmigiu, după ce inițial promisese riveranilor că nu va mai permite evenimente care să degradeze parcul și natura.

Am încercat să dialogăm cu Primăria și Arcub fără succes, am făcut scrisori deschise și am încercat acțiuni de awareness în parc. Cred că cel mai ciudat și surprinzător a fost când unii oameni ne-au scris presupunând că suntem contra culturii, în loc să se gândească (sau să ne întrebe) ce înseamnă un festival de câteva luni pentru flora și fauna grădinii. Sau pentru vecinii parcului care practic aveau senzația că au spectacol în sufragerie din cauza sunetului foarte puternic.

Nu am reușit să oprim festivalul, două peluze importante au fost foarte afectate ca să nu mai vorbim de arborii cărora li s-au tăiat crengile pentru a face loc scenelor metalice. A folosit să comunicăm constant online povestea aceasta ca lumea să înțeleagă importanța prezervării ecosistemului din Cișmigiu și așa am reușit să obținem ca pe viitor să nu se mai facă circ dintr-un parc istoric.

Ne bucurăm că noua administrație împărtășește această viziune și a promis că Cișmigiul nu va mai găzdui festivaluri sau evenimente comerciale care implică montarea de scene pe peluze și sisteme amplificate de sonorizare. Deși asociate culturii, în realitate aceste evenimente nu fac decât să distrugă un ecosistem foarte fragil și un monument istoric rar și prețios, unic de felul lui in Europa.

Câți membri activi are acum și care sunt principalele planuri pe care le aveți pe termen scurt și mediu la nivel de grup?

Astăzi suntem în jur de 10 membri activi, dar avem și oameni care se implică punctual. Am trecut prin destul de multe împreună ceea ce ne-a ajutat să funcționăm așa cum o facem azi. Cu siguranță dacă nu ar fi fost proiectul de construcție în Cișmigiu din 2019, probleme de festival sau toaletările agresive din parc, nu am fi ajuns să fim așa implicați și nici să ne cunoaștem așa de repede și bine între noi.

De altfel, problema toaletărilor a fost un alt moment important pentru noi care ne-a adus alături de alte grupuri civice din București. A fost și o excelentă ocazie de a cunoaște regulile și legislația legată de toaletări, de a învăța ce înseamnă o toaletare corectă dar și cum putem interveni ca cetățeni.  

Pe termen scurt continuăm să fim vigilenți, foarte aproape de Cișmigiu și viața din jurul lui care ne impacteaz direct pe noi dar și pe ceilalți locuitori ai capitalei. Ne-am bucurat mult când am câștigat în vară un fond participativ pentru a duce mai departe proiectele grupului. Toată munca noastră este bazată pe voluntariat, puterea de implicare și timpul liber al fiecărui membru din grup. Iar obținerea un ajutor financiar, oricât de mic, a fost o dovadă de încredere și sprijin. Este și semnul că ne putem implica mai bine și mai susținut în activitățile deja inițiate care ne place să credem că au influențat frumos viața cartierului. Și asta cred că este cel mai important pentru noi, să putem continua firesc ceea ce am început, iar inițiativele noastre să ajute și să inspire și pe alții să se implice în comunitățile din care fac parte.

Știu că pregătiți pentru toamnă relansarea proiectului Grădina cu oameni? Ce a însemnat el până acum, ce vă propuneți pe viitor de la acest proiect și la ce program să ne așteptăm?

Proiectul Grădina cu Oameni a fost un bun început de a testa sinergiile din grup și așteptările celor care acum fac parte din el și din comunitatea formată în jurul Cișmigiului. A fost ocazia de a vedea că mulți dintre noi avem priorități și vise destul de similare, chiar dacă avem vieți foarte variate. Iar pandemia a accentuat dorința comună de verde și ocrotire a naturii, a ecosistemului din care facem parte și de importanța căruia am devenit mai conștienți în ultima vreme.

Împreună cu grupul am hotărât programul pe baza căruia am obținut finanțarea menționată mai sus, care va ajuta la dezvoltarea unei serii de ateliere cu care ne-am făcut deja cunoscuți cum ar fi grădinăritul urban, care rămâne miezul de la care au plecat celelalte proiecte. Ateliere sunt destinate publicului larg, sunt bineveniți și oamenii din afara cartierului nostru. Vor fi organizate plimbări sonore, ateliere de ornitologie și desigur, ateliere de apicultura urbană unde ne dorim să împrietenim orășenii cu albinele, după modelul multor altor capitale europene.

Atelierele vor fi anunțate foarte curând pe paginile noastre de Social Media, @Cismi.Civic, așa că stați pe aproape, promitem că o să vă placă mult.

Povestea albinelor de pe Știrbei a căpătat multă atenție deja. Cum s-a născut și ce a însemnat acest proiect? Ce se întâmplă cu ele, cum continuă acest proiect și ce doriți să mai dezvoltați în jurul lui?

Cred că Alex și Matei pot cu siguranță povesti mai pe îndelete cum a fost cu albinele. La început ei și-au dorit să vadă dacă un experiment care există de 20 ani la Paris și a dat roade poate aduce ceva benefic și la noi.

Mie mi-a plăcut instant ideea stupilor urbani găzduiți de o instituție, am descoperit proiectul la un an de când fusese inițiat când abia mă mutasem în același bloc ca Alex și Matei. Am regăsit vibe-ul cu care eram obișnuită în Franța și dorința de comunitate și m-am alăturat dorind să învăț mai multe despre o insectă esențială pentru umanitate care din păcate este extrem de prost înțeleasă (și  condamnată) la noi de public, dacă nu chiar deloc.

Vom avea curând un eveniment de lansare pentru atelierele de apicultură, de care mi-am dorit să mă ocup împreună cu Marian Stoica, apicultorul nostru care are grijă de stupurile și albinele urbane încă de la începutul experimentului, și desigur, Alex și Matei.

Ne dorim să aducem către comunitate și toți cei interesați răspunsuri concrete din partea unor specialiști dar și să răsturnăm multele idei preconcepute de care am învățat să trecem cu umor, cum ar fi că albinele sunt foarte periculoase și nu au ce caută într-un oraș.

Albinele au locuit dintotdeauna în orașe, sunt parte activă și necesară a unui ecosistem sănătos. Acum e momentul să ne împrietenim cu ele și să le înțelegem în loc să încercăm sistematic să le vânăm și să le omorâm.

Cum simțiți că se dezvoltă implicare civică și rolul grupurilor de inițiativă la nivelul  orașelor?

Cred că mai ușor e de văzut ce rămâne de făcut la nivel de implicare civică decât unde am ajuns azi și cât ne-am dezvoltat, mai ales când avem în față exemplele altor orașe sau mari capitale cu tradiție în zona aceasta. Ar fi un gest de normalitate civică ca reprezentații grupurilor ca al nostru să fie parteneri activi alături de primării și organisme de stat așa cum se întâmplă la Londra sau Paris. Dar nu uităm de la ce am plecat și unde am ajuns azi într-un timp scurt, ceea ce ne motivează pe mai departe.

Nevoia de implicare în ceea ce se întâmplă în jurul nostru nu este un lucru nou, cred doar că este o senzație mai acută în vremurile acestea când realizăm cât de mult ține de noi să avem grijă de binele comunității și cum, implicit, lucrul acesta se răsfrânge asupra fiecăruia. Nu ne cunoaștem încă bine toate uneltele de lucru, puterea comunității este încă o surpriză la noi și mai avem de luptat cu individualismul, dar ne dăm seama că doar așa ne putem apăra un cadru sănătos și sustenabil de viață.

Care este relația voastră cu restul entităților din Cartierul Creativ, din care faceți parte?

Ne cunoaștem vecinii, câțiva dintre ei s-au implicat activ alături de noi. Și cred că este o șansă să locuim într-un cartier istoric unde există o anumită efervescență la nivel creativ și uman. Iar dacă învățăm să ne apreciem între noi, multe lucruri faine se pot întâmpla. Ca în viața dintr-un sătuc, unde toată lumea se cunoaște. Este firesc să afli cine sunt vecinii tăi, ce se întâmplă în cartierul în care locuiești, în care lucrezi sau unde poate le faci pe amândouă.

Realitatea unui cartier se întâmplă dincolo de cafeaua cumpărată de la colț sau locul de luat brunch în weekend. Înseamnă să-ți vezi vecinii dincolo de interesul comercial pe care-l reprezintă sau business-ului pe care-l ai în zonă, și să comunici simplu cu ei și când ți s-a terminat programul. 

De multe ori ne-am dat seama că locuitorii sau comercianții care sunt în cartier de ani de zile nu știau ce se întâmpla pe strada alăturată, cu toate că era vorba de lucruri importante și de care erau interesați, cum ar fi toaletările sau starea reală a grădinii Cișmigiu.

Fără să vrem, am fost ca un liant, dar dincolo de grup, suntem oameni cărora chiar ne pasă. Iar dacă știu că am contribuit măcar cu puțin în direcția asta, înseamnă că ne îndreptăm către cartierul creativ potrivit în care există grijă, respect și sprijin între locuitori – viața într-un cartier așa ar trebui să arate și să se simtă.   

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet ?

Pe Facebook și pe Instagram.