Network Category: Museums & Galleries

Dacă ați avut drum pe la Universitatea din București, sigur ați observat semnul grizonat de vreme care anunță Căminul Artei, pe strada Biserica Enei numărul 16. Printre ferestrele mari, se observă câteva picturi abstracte și câteva instalații neobișnuite care atrag imediat privirea trecătorului.

Toate sunt găzduite de către CAV – Centrul Artelor Vizuale Multimedia, un spațiu administrat de Uniunea Artiștilor Plastici, un mediu plin de creativitate care încurajează și promovează lucrările tinerilor artiști. Aflați povestea CAV chiar de la ei:

„Povestea Centrului de Arte Vizuale Multimedia are mai multe capitole, al nostru începe însă în vara lui 2018. Activitatea noastră (Lucian Hrisav, Ioana Marșic, Radu Pandele) a început cu un solo show al Ioanei Marșic în iulie 2018, moment în care am început să gestionăm CAV.

De-a lungul timpului, Centrul Artelor Vizuale Multimedia a găzduit programe curatoriale complexe, care au documentat și prezentat o anumită direcție în arta emergentă. Este un spațiu necesar datorită caracterului său noncomercial. Artiștii invitați pot prezenta proiecte critice, provocatoare, noncoformiste, pentru că nu sunt limitați de cerințele / capriciile pieței.”

Ceea ce îi încurajează să se dezvolte și să continue drumul pe care l-au început în domeniul artei contemporane sunt expozițiile care determină feedback-ul pozitiv din partea vizitatorilor, dar, mai ales, entuziasmul tinerilor artiști de a fi inițiați pe scena artelor vizuale.

„Sperăm ca galeria să fie integrată într-o rețea internațională, să creeze dialoguri între artiști locali și internaționali, dar și între artiști și public. Vrem să dezvoltăm un program de împrietenire cu arta contemporană. De asemenea, ne-am dori să fie cât mai extins Cartierul Creativ, pentru ca oamenii care locuiesc în alte zone să se poată bucura de o diversitate culturală și de entertainment așa cum o fac și cei cărora le este foarte accesibilă actuala zonă a Cartierului, deci vom dezvolta și programe de artă în spațiul public, performance-uri.”

Anul 2020 se anunță a fi un an plin de expoziții din cele mai interesante la Centrul Artelor Vizuale Multimedia, deschizând noul an cu un solo show Radu Pandele. În plan urmeză un solo show al lui Recis, street artist și membru al grupului Sweet Damage Crew, o expoziție de grup care are la bază ideea de intersecție / întâlnire / piese conversaționale, și multe altele.

Stați pe-aproape pentru a afla ce mai pun la cale cei de la CAV și nu uitați să le faceți o vizită dacă vă aflați prin zona Universitate.

Străzile Cartierului găzduiesc unele dintre cele mai nonconformiste galerii unde lucrările artiștilor contemporani își găsesc mereu adăpost, iar noi le descoperim la fiecare pas și împărtășim poveștile lor cu voi.

Mergând pe Strada General Constantin Budișteanu, atenția ne este atrasă de gardul gri, impunător care tăinuiește o galerie din Cartierul Creativ: Arthalle.

Deschisă în anul 2018 de către Dan Andrei și soția sa, Diana Andrei, Arthalle reprezintă locul ideal unde tinerii artiști pot fi expuși și promovați ca la carte. Atât Diana, cât și Andrei, au crescut fiind înconjurați de artă, așa că promovarea artiștilor care, din păcate, nu au vizibilitatea necesară, este a doua lor natură.

„Ne asumăm misiunea de a educa publicul, de a-i deschide orizontul, ca mai apoi să cumpere arta în detrimentul pereților goi sau al posterelor anonime și banale achiziționate din magazinele de decorațiuni.”

Andrei, ne poți spune care este poziționarea galeriei și ce alte funcțiuni aveți în vedere pentru viitor în spațiul din Budișteanu ?

Împreună cu soția mea, Diana Andrei, care este și curatorul principal al galeriei, am construit un program curatorial bazat pe artiști tineri, absolvenți ai instituțiilor de artă din București, Cluj, Timișoara, artiști care au ceva original de spus în contextul pieței internaționale de artă.

Selecția este bineînțeles subiectivă, orice galerie prezentând artiștii care se potrivesc planurilor și viziunii asupra evoluției pieței de artă. Noi am ales să lucrăm în special cu tineri deoarece credem că o colaborare cu o galerie îi va ajuta și direcționa în carieră, le va oferi posibilitatea de dezvoltare și evoluție mult mai facilă decât pe cont propriu. Iar asta va fi și în beneficiul ArtHalle.

În viitorul apropiat vom deschide o a doua galerie în mansarda noastră, un spațiu dedicat celor ce vor să înceapă o colecție de artă. Un spațiu Affordable Art, ce va cuprinde desene, gravuri, printuri de artă, ediții limitate, sculptură mică, ceramică, bijuterie, cu prețuri între 50 și 1000 de euro, o alternativă la deșuetele tablouri lipsite de valoare din magazinele de mobilă și decorațiuni.

Cum ai descrie piața de artă din România și ce anume consideri că este specific acesteia?

Piața de artă din România seamănă foarte mult cu ce se întâmpla în muzica românească acum 20 de ani: nimeni nu cumpără arta, așa cum nici atunci nu se asculta muzică românească. Au apărut între timp casele de producție, managerii și încet, încet, piața muzicală a început să funcționeze. Cam așa se întâmplă lucrurile și în piața de artă. Nu prea există galerii, marea majoritate se feresc să comunice că fac comerț cu artă, de parcă ar fi o rușine, de parcă artiștii nu ar trebui sa trăiască din vânzarea muncii lor. Se merge foarte mult pe mici înțelegeri și colaborări cu instituții de stat, expoziții la care nu participă decât artiștii și prietenii lor – este o piață care s-a născut de mult, dar e anorexică și respiră greu.

Pe de altă parte, faptul ca piața de artă este așa acum, reprezintă un beneficiu pentru artiști și pentru galeriile care vor apărea. Există o mulțime de potențiali clienți care nu au fost încă atrași spre achiziția de artă, iar prețul artei românești este foarte scăzut, deloc prohibitiv, deci poate fi achiziționată și nu este deloc complicat de stabilit o direcție ascendentă a cotelor de piață pentru artiștii ce se vor dovedi valoroși.

Care este relația cu vecinii de cartier, fie că vorbim de alte galerii sau spații creativ-culturale din zonă, fie că discutăm despre arhitectura caselor din jur?

Suntem de curând sosiți în cartier, chiar dacă fiecare dintre noi avem legături vechi în zonă, și mulți artiști de-ai noștri au făcut școala la Universitatea de Artă. Eu am copilărit în zonă și am avut atelierul pe strada Popa Tatu vreme de vreo 5 ani, așa că încă explorăm Cartierul. Am trecut pe la J’ai Bistro și pe la vecinii de la Voila, ne-am cunoscut cu cei de la Insula 42, o vizităm din când în când pe Carmen Secăreanu, și bineînțeles că ne aprovizionăm cu materiale de la toate magazinele de artă din zonă. Cafeaua, de obicei, ne-o bem în gădina galeriei unde avem o cafenea pe care o vom transforma și în spațiu de evenimente.

Cine este vizitatorul ArtHalle acum și ce sperați să devină acest spațiu în 5 ani?

Vizitatorii galeriei sunt în principal tineri, interesați de artă în general, dornici să descopere și să experimenteze, mulți lucrează în publicitate, IT, consultanță; sunt practic viitorii colecționari. Depinde de noi să îi atragem cu lucrări de calitate și expoziții originale.

Dacă vorbim despre cele șapte arte, trebuie să ne oprim și să ascultăm poveștile celor șapte sedii ale Muzeului Național al Literaturii Române. Alături de sediul Expoziției Permanente din strada Nicolae Crețulescu, și de cel administrativ de pe Calea Griviței, casele memoriale ale celor mai apreciați scriitori români, precum Tudor Arghezi, George și Agatha Bacovia, Ion Minulescu și Claudia Millian, Liviu și Fanny Rebreanu și Anton Pann, întregesc circuitul istoriei literare românești din capitală.

Vorbim de 60 de ani de activitate a muzeului, timp în care acesta a reușit să păstreze în istoria imaginarului public manuscrise, cărți, obiecte personale și de artă, fotografii, piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români și înregistrări audio-video din viața acestora.

Din 2015, arta contemporană are adresă și pe Mendeleev nr. 2, la Mobius Gallery.

Inițiată de Mira Burke şi Roxana Gamarţ ca o punte de dialog între artiști și curatori, atât din România, cât și din Europa de Est, Mobius Gallery atrage atenția publicului asupra scenei efervescente pe care o creează arta și moștenirea culturală pe care ne-o lasă în urmă.
Pe lângă agenda expozițională, dialogul se extinde și în sfera educativă, prin conferințe și întâlniri cu artiști sau chiar oameni din afara artei care să împărtăşească din experienţa lor.
Spațiul deschis, dar intim, minimalist, a susținut artiști autohtoni precum Roman Tolici, Lea Rasovszky, Andrei Gamart, Eugen Rădescu, dar și din sfera internaţională, precum Anna Kohodorkovskaya, Tara von Neudorf, Sandor Szasz.

După cinci ani petrecuți în incinta Muzeului Național de Artă Contemporană, Salonul de Proiecte s-a mutat cu arme și bagaje la etajul 1 din Palatul Universul, ducând mai departe aceeași misiune, de a pune arta contemporană locală în dialog cu contextele relevante pe plan internațional. Lucru pe care îl face prin vernisaje, lansări de carte, performance-uri, prezentări, ateliere, seminarii, discuții publice, colocvii, mese rotunde. Pe scurt, proiecte.

La etajul 5 al Palatului Universul, sub cupola generoasă a sălii de festivități. Aici se află Switch Lab, un spațiu modular dedicat fotografiei. Creat la inițiativa a trei fotografi cu amprente creative personale, Mihai Barabancea, Dani Ghercă și Nicu Ilfoveanu, Switch e și o galerie de artă pentru proiecte foto artistice, dar și un studio de fotografie comercială, trecând armonios printr-o singură apăsare a butonului „Switch” de la comercial la experimental. Totul aici se învârte în jurul lumilor probabile ale fotografiei.

Privind vitrinele de pe George Vraca 7, te lași atras de acuarelele imortalizate pe pereții Galeriei Contemp. Sfârșitul perioadei de aur bucureștene a fost șters de pe pereții exteriori ai galeriei, însă în interior, Micul Paris s-a păstrat prin energia emanată de încăpere și de spiritul echipei: Topik Beyer, Oana Maria Grazia și Robert Ponovescu, susținuți din umbră de criticul de artă Mihai Plămădeală.

Afli că pereții galeriei au comunicat discret expoziții dintre cele mai diverse, de la „Altul nu este negarea mea”, „The Silence of the sound”, „Reverenția”, „Intimitate”, „Noile Migrații”, „Fahrenheit 2300” și „Veterotestamentar”, strada George Vraca devenind gazdă a Galeriei Contemp. Și rămâi fascinat contemplând picturile care imortalizează istoria contemporană a Bucureștiului.

Găzduită într-un apartament modernist de pe strada Cobălcescu, Eclectico Studio este o galerie de design specializată în comercializarea de mobilier, obiecte decorative și de artă create de designeri și artisti celebri ai secolului 20. Selecţia actuală a galeriei cuprinde piese rare de design postmodern, create mai ales în Italia aniilor ‘80 și ‘90. Când vine vorba despre criteriile după care selecteaza piesele prezente în galerie, Ștefan se bazează mult pe instinct și pe flerul pe care l-a dobândit în timp.

“Sunt atras vizual de extreme: ori un design foarte precis sau minimalist, ori ceva extrem de complex și elaborat. Am fost mereu fascinat de piese sculpturale, atipice, poate chiar bizare la prima vedere. La începuturi, am comercializat foartemult design scandinav, am avut apoi o perioada în care am avut o pasiune pentru litere volumetrice și grafica românească, iar acum focusul meu este indreptat spre designul postmodern, în mare parte italian, piese create între sfărșitul anilor ’70 și începutul anilor ’90.”

Insula 42 este un apartament dintr-un imobil Art Deco situat pe strada Theodor Aman. Spaţiul, deschis de Corina Șuteu, Oana Radu, Mihai Chirilov, Cristian Neagoe și Elvira Lupșa, s-a lansat la Noaptea Caselor 2015 sub umbrela creativă a Asociaţiei Film ETC. și este o zonă pentru idei, artiști, proiecte și comunităţi care alternează în jurul iniţiatorilor săi.

Pe Insula 42 au prins avânt în 2016 publicaţia culturală Scena9, agenţia de artă UNICAT și, tot aici, s-a lucrat la strategia culturală a Bucureștiului, la festivalul de film documentar fARAD, la festivalul Making Waves și la dezvoltarea proiectului UNICAT Augmented Art, în parteneriat cu Augmented Space Agency.

Gândită și amenajată de arhitectul Radu Teacă, Galateca este o galerie multidisciplinară și un spațiu efervescent ce permite întâlnirea și colaborarea dintre artiști, designeri, arhitecți, curatori și oameni de comunicare. Evenimente inedite transformă în fiecare lună spațiul galeriei într-o sală de teatru, un podium sau într-o scenă de dans și performance.

În 2013, la un an de la deschiderea galeriei, s-a inaugurat NeoGalateca, un spațiu ce completează zona expozițională și care a devenit o referință pentru iubitorii de artă și design, un gift shop cu obiecte în serie mică sau unicat, inspirate din tradiția românească, dar manufacturate „museum shop quality”.