Saola Coffee Shop, locul perfect pentru iubitorii de cafea

Continuăm și anul acesta demersul promovării micilor businessuri din Cartier, iar pe această cale urăm bun venit pe harta Cartierului prietenilor de la Saola Coffee Shop, un loc creativ atât prin rețete și ingrediente, cât și prin modul de preparare și de servire. Doru și Alexandru, fondatorii Saola, ne povestesc mai multe despre cum a luat naștere aceasta, care e povestea din spatele numelui și ne împărtășesc, totodată, și câteva din planurile de viitor.

Bine ați venit în Cartierul Creativ! Ca să facem introducerile, spuneți-ne câteva cuvinte despre voi. Cine sunteți, ce background aveți și cu ce vă ocupați acum?

Salut! Saola are doi co-fondatori. Sunt eu, Doru Dinu, și Alexandru Becuț, care e mai degrabă partenerul din umbră.

Alex e foarte atașat de cartier, a crescut aici, iar atunci când a văzut că era liber spațiul din Piața Kogălniceanu, chiar în stația de autobuz, și-a imaginat cum ar fi să deschidă acolo o cafenea. Îi mai lipsea doar cineva care să știe să facă cafea. Aici am intrat eu în scenă. Am lucrat în horeca, apoi am ajuns să fiu fascinat de cafea. Așa ne-am și cunoscut: eu lucram ca barista într-o cafenea din clădirea în care lucra Alex, iar el venea zilnic să ia cafea de la mine. Îmi doream să încep un proiect pe cont propriu, și așa ne-am trezit co-fondatori Saola.

Spuneți-ne ce este SAOLA COFFEE SHOP și cum s-a născut?

A fost destul de simplu. Alex mi-a propus să deschidem cafeneaua, ne-am mobilizat și pe 2 octombrie 2019 am deschis. Cu viziunea a venit Alex. Vedem Saola ca pe un omagiu pentru trecutul acestei zone și o ocazie de a aduce mai mulți oameni creativi în locul ăsta plin de contraste.

Mulți întreabă cum am găsit numele. Și asta e o poveste: Saola e o antilopă din Asia, iar blana ei are culoarea cafelei cu lapte. E foarte rară, i se mai zice și unicorn. Cam la fel de rară ca o cafenea deschisă lângă o shaormerie, haha.

Dacă îți place cafeaua, Saola e exact ce aveai nevoie, chiar acolo unde nu te așteptai. Mulți clienți nici nu știau de cafea de specialitate până să vină la noi. Mereu mă bucură entuziasmul descoperirii lor, că îmi amintește de al meu.

Spațiul e conceput pentru cafea și gustări nepretențioase to-go. Avem și câteva locuri de stat în interior, unde poți să te înghesui cu unu-doi prieteni sau să povestești vreo două ore cu barista despre originea cafelei.

Meniul e scurt, concentrat pe preparatele din cafea (pe care o procurăm de la prăjitoria Origo), dar servim și ceaiuri, ciocolată caldă, limonade și câteva produse artizanale de patiserie, care să completeze experiența cafelei.

Ce face din acest business un business creativ?

La cafea, în fiecare zi e o altă rețetă. Sunt o mulțime de factori care influențează gustul cafelei, așa că e ca și cum descoperim o cafea nouă în fiecare dimineață. Tot creative sunt și rețetele de preparate, de exemplu acum avem în meniul de iarnă Irish coffee, Matcha Latte și un preparat pe care nu l-am mai băut altundeva, Snowy Saola, o combinație de ciocolată albă Domori cu espresso și cremă de lapte.

Avem ocazia să fim creativi prin schimbări mici, dar sesizabile, legate de ingrediente, modul de preparare sau felul în care servim.

Cum v-ați hotărât să vă stabiliți businessul în Cartierul Creativ? Cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?

Mai multe lucruri nu au fost ușoare. În primul rând, să transformăm fosta florărie de 15m pătrați într-o cafenea. Șantierul a durat cam trei luni, dar am reușit să eficientizăm spațiul la maximum, încât să ne mulțumească. Nici după nu a fost simplu, că a urmat pandemia, dar e un proiect în care credem amândoi.

Ce proiecte dezvoltați sau ce planuri de viitor aveți?

Sperăm să inspirăm o inițiativă mai largă de curățare, protejare și reabilitare a zonei. Ne dorim să ne extindem cu o parte de terasă și să începem un nou proiect.

Ce relație aveți cu vecinii? Ce alte locuri din Cartierul Creativ frecventati sau ce ați recomanda din această zonă?

Mai nou avem o relație foarte bună cu vecinii, pentru că lângă noi a venit Berliner, vecinii noștri cei mai dulci, cu ale lor gogoși artizanale. Ne bucurăm că oaspeții pot avea parte de o experiență mai bogată, cu cafea de la noi și gogoși de la ei. Asta acum. În rest, vecinii au fost un pic circumspecți la început, până ne-au înțeles spiritul creativ.

Care este zona preferată din Cartier? De ce?

Ne place zona din „prelungirea Lipscani”. Mulți nu știu că renumita stradă din centrul vechi traversează Calea Victoriei și continuă până la Dâmbovița. Acolo în vale este o stradă unde circulația mașinilor este restricționată. Te îmbie mirosul de cafea, atmosfera relaxată, unii stau la mese, alții se bucură de bunătăți pe bordură sau în parcul de lângă. Este un loc în care timpul pare că stă în loc, noroc de castanii bătrâni care ne zic în ce anotimp ne aflăm.

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet?

Pe Facebook – Saola Coffee Shop și pe Instagram @saola.coffee.

Photo credits: Ruxandra Scripcariu.

C22 Cafeteria, un loc cozy unde poți savura cafea delicioasă

Săptămâna aceasta urăm bun venit pe harta Cartierului vecinilor de la C22 Cafeteria, un loc unde poți savura atât cafea de specialitate, cât și produse de patiserie delicioase. Mai multe despre care au fost cele mai mari provocări ale anului, despre proiectele și planurile pe care doresc să le dezvolte în viitor, dar și despre relația cu vecinii, puteți citi în interviul de mai jos.

Bine ați venit în Cartierul Creativ!

Hello! 🙂 Bine v-am găsit.

Cum v-ați hotărât să vă stabiliți businessul în Cartierul Creativ? Cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?

După 20 de experiență prin cafenele și baruri, ultimii 5 în Austria și Elveția, ne-am decis să ne întoarcem în țară și să deschidem un loc al nostru unde să pot experimenta pasiunea pentru cafea și patiserie. Din 2018 până în 2020 am căutat un spațiu central dar departe de zgomotul traficului din București, un loc cool, răcoros vara și primitor în anotimpul rece. Am găsit spațiul  perfect cu un loc generos de primire la parter și o bucătarie spațioasă la demisol.

Printre cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat au fost amenajarea și igienizarea spațiului fără să facem nicio modificare structurală, păstrând în același timp caracterul locului, mozaicul de pe jos și tavanul de tip office din anii „„`70. Munca aceasta ne-a luat în jur de 3 luni și jumătate. Iar un alt obstacol cu care ne-am confruntat a fost supraviețuirea ca business tânăr în plină pandemie.

Ce proiecte dezvoltați sau ce planuri de viitor aveți?

Ne dorim ca pe viitor să încercăm, cu ajutorul  instituțiilor abilitate să înfrumusețăm străduța  pe care ne aflăm pentru că, deocamdată avem probleme cu gunoiul lăsat la colț de stradă. Ne-am dori, de asemenea, o parcare pentru biciclete și mai multă verdeața și, dacă pandemia ne permite, să putem face evenimente culturale și poate niște târguri de artizani și, de ce nu, sărbătoarea cartierului  așa cum se practica pe afară.

Ce relație aveți cu vecinii? Ce alte locuri din Cartierul Creativ frecventați sau ce ați recomanda din această zonă?

Avem vecini minunați: Van Fruct , Florăria Floria, Footshop, Artichoke Social House, Biscuit Club, Supa Dupa.

Care este zona preferată din Cartier? De ce?

Zona preferată din Cartier este fără îndoială zona centrală de la Cișmigiu până la Kretzulescu și împrejurimile.

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet?

Ne puteți urmări pe Facebook și Instagram @c22_cafeteria pentru updates.

Interviu cu Bogdan Ciocian, din tenișii galbeni ai antreprenorului creativ

Cine ești, ce background ai și cu ce te ocupi acum?

Sunt Bogdan Ciocian, fondatorul Meron. Creativ pragmatic – spun unii, iubitor de cafea și călător în toată lumea, mereu în explorare de culturi și oameni noi. Am ieșit din banking în 2009 și am început un business în evenimente corporate, pentru că am simțit o nevoie la nivel de industrie. Raportat la numărul de evenimente pe care le cream și implementam, la acel moment eram cotați a doua agenție ca mărime din România. Am simțit nevoia de un business mai senzorial, așa că în 2015 am fondat Meron, proiect către care mi-am îndreptat toată atenția de atunci și care mi-a deschis perspectivele către un playground foarte fain.

Spune-ne ce este Meron și cum s-a născut?

Meron este business-ul care are la bază cafeaua de specialitate, oamenii, creativitatea și pasiunea pentru design într-un singur concept. S-a născut din dorința noastră de a avea un spațiu primitor pentru iubitorii de cafea, într-un format de counter culture și într-un loc pe care noi îl numim acasă: Transilvania, Cluj-Napoca.

Am trecut întâmplător pe lângă un spațiu pe strada Napoca în Cluj- acolo se află singura clădire neo brâncovenească din oraș. Nu aveam niciun plan, dar știam că vrem să facem ceva pe cont propriu și să fim mândri de munca noastră, nu neaparăt să facem bani din asta.

Am început cu acel coffee shop de tip counter culture și dorința de a face lucrurile bine, iar astăzi numărăm 19 coffee shop-uri și o prăjitorie de cafea la a cărei extindere tocmai lucrăm.

Ce crezi că face din acest business un business creativ?

Faptul că nu stăm locului niciodată? (râde) Și pentru că mereu găsim idei noi la care să lucrăm: fie că aducem loturi de cafea complexe, că mereu creăm campanii cool, că suntem mereu prezenți la evenimente, că ne implicăm în parteneriate, că lansăm o linie nouă de merchandise inspirați fiind de colegii noștri din bar. Un lucru pe care îl observ uneori e cât de diferite și colorate sunt personalitățile colegilor mei. Cred că asta dă savoare și creativitate unui brand – felul în care comunică, felul în care își primește oaspeții, felul în care se reinventează pe măsură ce trece timpul.  

Cum v-ați hotărât să vă stabiliți businessul în Cartierul Creativ, cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?

București a fost un punct important pentru noi. Când intenționăm să deschidem o nouă locație, primul nostru gând este să găsim acel colț boem de stradă pe care atât localnicii, cât și turiștii îl cunosc, avea vitrină într-o clădire clădire în fața căreia vrei să te oprești și în interiorul căreia să te bucuri de companie plăcută și o ceașcă bună de cafea. Ne sunt dragi toate locațiile, nu ne înțelegeți greșit, dar Meron Cișmigiu este un loc unic. Mai multe despre clădirea în care se află Meron Cișmigiu și despre istoria ei mai cunoscută sau necunoscută dincolo de aspect, am scris și într-un articol pe blog: https://www.meron.coffee/the-story-behind-meron-cismigius-building/

Ce proiecte dezvoltați sau ce planuri de viitor aveți?

Planurile noastre de viitor sunt construite în jurul brandului la nivel național. Ne extindem prăjitoria și urmează să deschidem 3 noi locații în Sibiu, Bistrița, Timișoara.

Ce relație aveți cu vecinii? Ce alte locuri din Cartierul Creativ frecventați sau ce ați recomanda din această zonă?

Mereu am spus că în industria din care facem parte este loc sub soare pentru toată lumea și că odată ce industria crește e un beneficiu pentru toată lumea. Atâta timp cât oamenii consumă specialty coffee, pentru noi e minunat, pentru că asta duce la o mai bună înțelegere și dezvoltare a industriei. Salutăm prezența tuturor coffee shop-urilor din cartierul creativ, asta înseamnă că industria merge într-o direcție bună. Noi facem coffee trip-uri frecvent, tocmai pentru a lua pulsul pieței și a gusta cafelele pe care colegii din industrie le aleg pentru coffee shop-urile lor. 

Care este zona preferată din Cartier? De ce?

Fără dar și poate, Cișmigiul și clădirea de pe colț, cu soarele de care ne bucurăm în fiecare dimineață.

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet?

www.meron.coffee și pe instagram.

Uzina de cafea de specialitate din Cartier

În continuă dezvoltare pe piața din România, cafenelele de specialitate au devenit locuri uzuale de petrecut timpul ale consumatorilor de cafea. În încercarea noastră de a descoperi locurile unde se bea cafea bună în Cartier, i-am găsit pe Cătălin și Ovidiu de la Uzina, care pe lângă cafeneaua deschisă în Piața Amzei, au și propria lor prăjitorie. Află povestea Uzina și universul lor creativ în interviul de mai jos:  

Bine ați venit în Cartierul Creativ

Ca să facem introducerile, spuneți-ne câteva cuvinte despre voi. Cine sunteți, ce background aveți și cu ce vă ocupați acum?

Salutare! Uzina este un proiect lansat de Cătălin și Ovidiu, doi oameni convinși că pot oferi și celorlalți o experiență plăcută construită în jurul domeniului cafelei de specialitate. Cătălin este omul care, venind din domeniul juridic, a pus ordine în proiect și a creionat pașii pe care puțini din cei care pornesc o companie îi cunosc și în continuare asigură suflul necesar oricărei companii mici care vrea să se dezvolte. Ovidiu, celălalt asociat al companiei, se ocupă de prăjirea cafelei și în general de orice aspect legat de cafeaua pe care Uzina o oferă comunității. Sigur că legăturile de prietenie și de rudenie dintre noi fac ca lucrurile să fie mult mai elastice și mai maleabile decât pot descrie puținele cuvinte.

Spuneți-ne ce este Uzina Coffee și cum s-a născut? 

Uzina Coffee a pornit din pasiunea pentru cafeaua bună și ca orice pasionați care visează să facă saltul de la artizanii propriilor pasiuni la antreprenoriat, la sfârșitul anului 2018 s-a născut Uzina Coffee, o prăjitorie artizanală de cafea de specialitate. A fost momentul pe care l-am considerat oportun pentru a lansa ceea ce ne-a însuflețit mai întâi în mod particular. Am crezut de la bun început în tendința bucureștenilor dar și a românilor în general de a aprecia și de a căuta o experiență plăcută în jurul cafelei și acum suntem și mai convinși că nu există drum de întoarcere nici pentru proiectul nostru și cu atat mai mult pentru cei care au fost cuceriți de cafeaua bună.

Momentan, echipa noastră s-a extins și în mod permanent Uzina are 5 angajați și alți colaboratori periodici. Am pornit ca prăjitorie de cafea și în vara lui 2020 am relocat prăjitoria, moment care a coincis și cu deschiderea primului spațiu unde să putem primi oaspeții.

Ce face din Uzina Coffee un business creativ?

În general, orice activitate care presupune artizanatul, angajează cu sine un efort de educare personală și comunitară și, în altă ordine, o permanentă energie canalizată spre a îmbunătăți permanent produsul, experiența, relația cu oamenii, întreaga activitate. Pentru a fi competitiv și apreciat este nevoie de creativitate și de grijă față de lucrul frumos, plăcut, unde nu activează doar mecanismele economice specifice ci și cunoștințele, măiestria, priceperea, dragul sau recapitulativ spus – dragostea față de lucrul acela. Credem ca suntem în momentul istoric unic în care putem fi salvați dintr-o inflație a spiritului gregar și a lucrului uniformizat, doar de creativitate.

Cum v-ați hotărât să vă stabiliți businessul în Cartierul Creativ, cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?

Una din valorile care ne animă este convingerea că ceea ce este valoros, calitativ, frumos, de dorit, trebuie să ocupe legitim într-o societate spațiul central, atât topografic cât și cultural. Cum credem că Uzina bifează atributele amintite, nu puteam gândi poziționarea unui spațiu versatil cum este cel pe care Uzina îl ocupă în Piața Amzei altundeva decât în perimetrul Cartierului Creativ. În București, este o provocare să găsești un spațiu care să corespundă așteptărilor, planului sau profilului activității și nu cred că este cineva care să reușească performanța de a acoperi întregul spectru de condiții cu care pleacă în căutare. Cu toate astea, rămâne un mister cum oamenii și locurile se îmbrățișează dând naștere unor mici ethosuri care sunt memorate de comunitate sau se dezintegrează sub centrifuga citadină.

Marea provocare pe care o vedem este în a ne armoniza cu orașul. Trăim această tensiune  de a da sens și plus valoare păstrând totuși discreția, articulați însă la viul orașului. În general Uzina propune ceva din mentalitatea și personalitatea noastră. Și asta ne dorim, să putem radia energia noastră acolo unde Nichita Stănescu își bea cafeaua. Nefasta desincronizare! Nu ne-a mai așteptat și pe noi. Despre dificultățile sau piedicile cu care se confruntă în general antreprenorul român e redundant să discutăm. În mediul de afaceri am învățat să facem din piedici oportunități și să mergem mai departe până când universul chiar reușește o conspirație suficient de puternică încât să te doboare. Să nu fie!

Ce proiecte dezvoltați sau ce planuri de viitor aveți?

În timp, componenta culturală, cea care dă și direcția de mers a Uzinei a căpătat contur și în spațiul din Piața Amzei au loc concerte acustice, workshopuri, ateliere de degustare, lansări de carte și alte evenimente care pot fi găzduite de noi. Locul este deja cunoscut pentru numele care l-au vizitat, de la trupe și soliști notorii până la tineri care sunt în căutarea unei scene și a unei atmosfere faine. Uzina este un loc de zi, unde poți bea cafeaua pe terasă la confluența Căii Victoria cu Bulevardul Magheru dar și un loc unde poți bea dintr-o selecție de beri craft românești sau vinuri românești premiate. Următorii ani ne prind în desfășurarea mai multor proiecte. Pe de o parte sunt cele legate de prăjirea cafelei unde ne mărim capacitatea de producție și suntem permanent racordați la sursele de cafea verde pentru a aduce în țară cafele cu care să ne mândrim și pe de alta, cele care privesc programarea de evenimente muzicale și nu numai. Ne place să vedem prezența noastră în inima orașului ca un întreg, în care cafeaua excepțională este doar un element al experienței pe care Uzina vrea sa o ofere.

Ce relație aveți cu vecinii? Ce alte locuri din Cartierul Creativ frecventati sau ce ați recomanda din această zonă?

Relația noastră cu vecinii mai apropiați sau mai îndepărtați este ca peste tot. În Bucureștii lui 2021 oscilezi între echilibristica decenței, legalității, bunului simț, corectitudinii față de toți și probele de rezistență la care te supun pe de o parte autoritățile și pe de alta proximitatea rezidențială. Strategia noastră de a face lucrurile ca la carte probabil se va finaliza cu a scrie o carte. E un proces în desfășurare. La momentul acesta zona în care ne aflăm este în plină expansiune și peisajul s-a schimbat radical în ultimii 2 ani, să zicem. Calea Victoriei, care istoric a fost zona de promenadă a bucureștenilor își revendică acest statut și tractează în direcția emancipării și celelalte spații adiacente în care ne aflăm și noi. Este plăcut să vezi că ceea ce era doar un culoar auto devine, mai ales în weekend loc de petrecut timpul. Prezența consistentă a oamenilor nu face decât să confirme efectul de magnetizant al ultimelor evoluții din zona.

Care este zona preferată din Cartier? De ce? 

Ne place zona unde ne aflăm pentru că manifestă atracție nu doar pentru bucureșteni dar și pentru turiști. Prezența turiștilor pe aceste artere este o hârtie de turnesol asupra recentelor schimbări de imagine și de activitate din zona. Cred că centrul istoric al Bucureștiului a fost revendicat de un anumit public iar repoziționarea centrului de interes în zona aceasta este un interval, nu o destinație. Un oraș atât de mare nu poate fi inert decât sub raportul traficului auto.

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet?

Agregatele mari din Uzina pot fi vizitate în Piața Amzei nr. 5, dar pentru cei care vor sa ne salute, să ne urmărească activitatea sau să cumpere cafea prăjită de noi avem și canalele de Facebook, Instagram sau site, unde comunicăm permanent evenimentele în desfășurare și pe cele viitoare.

Perfect Simplu Coffee Shop, un loc cu tradiție și cafea de specialitate

Urăm bun venit pe harta Cartierului prietenilor de la Perfect Simplu Coffee Shop. Un loc cochet, de lângă parcul Cișmigiu, de pe Strada Sfântul Constantin nr. 9, unde puteți savura o varietate mare de cafele, inclusiv de la prăjitoriile locale. Perfect Simplu duce tradiția mai departe, cu un logo inspirat din opera lui Brâncuși – Coloana Infinitului, dar și produse hand-made – în cafenea veți găsi mobilier făcut de meșteșugari români din zona Târgu Jiului, dar și cești lucrate manual din ceramică.

Bine ați venit în Cartierul Creativ!

Ca să facem introducerile, spune-ne câteva cuvinte despre voi. Cine ești, ce background ai și cu ce te ocupi acum?

Eu sunt Andrei și sunt pasionat de cafea din 2015, pasiune pe care am cultivat-o de-a lungul timpului, mai întâi ca home barista, iar din mai 2021 o împărtășesc cu comunitatea de oameni frumoși de la Perfect Simplu Coffee Shop.

Spune-ne ce este Perfect Simplu Coffee Shop și cum s-a născut?

Perfect Simplu Coffee Shop a pornit prima dată espressorul în luna mai a acestui an. Ne-am dorit un loc în care fiecare dintre noi să aibă parte de experiențe senzoriale unice, de aceea oferim clienților și comunității noastre o varietate mare de cafea provenită atât de la prăjitorii locale, cât și din Europa.

Ideea de Perfect Simplu a apărut în mintea mea de câțiva ani și a continuat să crească împreună cu pasiunea mea pentru cafea.  

Ce face din Perfect Simplu un business creativ?

Grea întrebare. 😊 Cred că tocmai pasiunea investită în proiect îl face să fie creativ. De asemenea, am dorit foarte mult să dăm o șansă produselor hand made. Astfel, am ales să lucrăm pentru o parte din mobilier cu meșteșugari din zona Târgu Jiului, iar ceștile sunt lucrate manual în ceramică.

Cum v-ați hotărât să vă stabiliți businessul în Cartierul Creativ, cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?

Aici povestea este tare interesantă. Căutam spațiu de foarte mult timp, însă nimic nu îmi stârnise interesul. În ziua în care am fost să declar bebelușul nou născut la starea civilă Sector 1, ceva m-a îndemnat să mă întorc spre casă pe strada Sfântul Constantin. Spațiul în care se află acum Perfect Simplu tocmai fusese eliberat.  Îmi place să cred că acesta a fost cadoul micului Vladimir pentru mine.

Ce proiecte dezvoltați sau ce planuri de viitor aveți?

Ca orice proprietar de business, bineînțeles ca îmi doresc să scalez afacerea, însă pentru moment ne vom concentra atenția asupra creșterii comunității din jurul cafenelei Perfect Simplu.

Ce relație aveți cu vecinii? Ce alte locuri din Cartierul Creativ frecventați sau ce ați recomanda din această zonă?

Ne bucuram de susținerea vecinilor, și, cu siguranță, veți găsi câțiva în fiecare zi la cafea.

Care este zona preferată din Cartier? De ce?

Ne place zona Cișmigiului. Multă verdeață și parcul la o aruncătură de băț. Sperăm însă ca în viitorul apropiat aspectul lui sa fie îmbunătățit.

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet?

Momentan, ne găsiți în social media, atât pe Instagram cât și pe Facebook @perfect.simplu.coffeeshop. În curând și pe www.perfectsimplucoffeeshop.com.

Vice Cream

ViceCream este noul gelato go-to place din Cartierul Creativ. Un loc care vine cu produse realizate din ingrediente locale, dar cu un gust autentic italienesc. Îi găsim pe strada George Enescu nr. 8, într-un spațiu cosy și relaxat, ideal pentru o zi călduroasă de vară, dar și pentru o seară cu muzică live cu prietenii din cartier. Am stat de vorbă cu Vlad Iliescu, co-fondator ViceCream, pentru a descoperi mai multe despre cum s-a născut acest brand, despre cum a fost instalarea lor în Cartier, dar și despre proiectele pe care le dezvoltă și planurile lor de viitor.

Ce este Vice Cream și când a început povestea acestui business happy, fresh și tasty, așa cum spuneți voi?

Brandul ViceCream a luat naștere în anul 2016. Ghidați de o viziune comună și de o camaraderie de peste 20 de ani, împreună cu prietenul meu – și partener de business acum – am pornit prin a comercializa înghețată pe o plajă privată din stațiunea Mamaia. Resortul în care am activat pentru prima dată este vizitat de peste 10.000 de turiști pe sezon. După un feedback foarte bun din partea clienților noștri, am decis să explorăm și alte nișe pentru a ne câștiga vizibilitate. Am primit o propunere de a face parte dintr-un festival de street food, iar asta ne-a oferit ocazia perfectă de a customiza un scuter vintage Piaggio Ape pentru vânzarea de înghețată, iar de atunci și până astăzi am participat la peste 80 de festivaluri și 300 de evenimente private.

Ce vă diferențiază pe voi de alte gelaterii? Care este je ne sais quoi-ul Vice Cream?

ViceCream este un produs premium în lumea gelato și împreună cu atitudinea pozitivă și modul de prezentare, credem noi că am găsit o rețetă de succes garantată. Am făcut din gelato o experiență, nu doar un moment dulce. Menționez că aproximativ 90% din ingredientele folosite sunt producători locali, care fac produse excelente, excepție fac câteva pe care nu le găsim pe piața din România.

Când vine vorba de je ne sais quoi-ul nostru, toate produsele ViceCream trec printr-un proces de maturare de minim 24 în propriul laborator, exact ca în țara de origine. Avem sortimente de gelato pentru toate gusturile, de la variante cu ciocolată și lapte până la fructe, sortimente vegan-friendly, dar și fără zahăr. Pe langa partea de gelato, am dezvoltat și deserturi, cele mai populare fiind Monchou (cremă fină de brânză cu biscuite caramelizat, scorțișoară și cireșe acrișoare), Tiramisu și 2 deserturi vegane, toate produse artizanal în cantitate limitată zilnic.

Când, cum și de ce v-ați hotărât să vă mutați în Cartierul Creativ?

Publicul nostru a fost cel care ne-a dat aripi pentru deschiderea unei locații fixe. Feedback-ul lor pozitiv și entuziasmul au fost boost-ul nostru de energie în căutarea acelei locații fixe perfecte. Anul 2020, în care toate evenimentele și ieșirile au fost anulate, ne-a pus în situația în care trebuia să facem ceva să ne adaptăm pandemiei sau să ne declarăm învinși și să așteptăm un colac de salvare. Astfel, am decis să dăm o șansă livrărilor la domiciliu, fiind primi care am luat calea asta – mai ales cu un produs atât de fragil ca gelatoul – a fost greu logistic, însă am avut un real succes. Prin delivery nu doar că am reușit să susținem afacerea, dar ne-am reinvestit profitul, ne-am mărit capacitatea de producție, iar acum suntem cu gelato în tot Bucureștiul, inclusiv în câteva magazine din Cartierul Creativ.

Dacă 2020 a fost anul livrărilor, în 2021, după lungi căutări pentru un spațiu în care să deschidem un punct fix, am reușit să găsim o locație pe placul nostru și potrivită cu brandul ViceCream.  În luna iulie a acestui an, am deschis primul nostru punct fix pe o strada cu o istorie frumoasă în spate, pe George Enescu 8A. Un loc cochet, minimalist și suuper cosy.

Am descoperit la voi o serie de graffiti pe pereții noii locații. De unde pasiunea și pentru acest tip de artă?

Designul ViceCream a fost o provocare pentru noi, voiam sa venim cu ceva diferit și aici au intrat în scena partenerele noastre de viață, Cristina si Ioana. Cristina s-a ocupat de partea de design și a readus spațiul la viață, iar Ioana de partea de murale, fiind o pictoriță talentată. Putem spune că ViceCream a devenit o afacere de familie, unde personalitățile și pasiunile noastre se îmbină în cel mai armonios mod.

Care sunt planurile pentru noua locație Vice Cream? Am văzut la voi pe Instagram că faceți mici pop-up gatherings cu tot felul de artiști stradali care cântă.

Fiind amplasat pe strada George Enescu, încă de la prima vizită în spațiu, am preconizat că vom face seri cu muzica live, având invitați artiști cu diverse instrumente muzicale.

Cu un scaun amplasat în exterior, lângă peretele nostru de cărămidă roșie, am invitat primul artist care a cântat la violoncel. Vibe-ul creat de el într-o zi de sâmbătă, în care strada era închisă circulației auto, a fost inegalabil. Oamenii savurau un gelato, un prosecco, o cafea de specialitate sau unul dintre deserturile noastre și se bucurau de moment, de muzică, de atmosferă! Toată lumea a fost foarte încântată, iar acum avem în fiecare weekend artiști care vin și ne încântă cu diverse instrumente. Planul nostru pentru noua gelaterie ViceCream e ca lumea care ne calcă pragul să își încarce bateriile cu o stare de bine.

Vă urăm bun venit în Cartierul Creativ și spuneți-ne unde vă putem urmări pe internet?

Mulțumim și bine v-am găsit! Ne găsiți pe Facebook, Instagram și pe site și ne vedem pe #GeorgeEnescu8A!

https://www.instagram.com/vicecreamromania/

https://www.facebook.com/vicecreamromania

Acasa

Fabrica de Bere Bună – barul unde Zăganul a revenit la viață

Când laptopurile se închid, luminile din birou se sting, iar ușile de lemn se deschid și redau libertatea după o zi de trimis e-mailuri și primit telefoane, înseamnă că este momentul să savurezi o bere rece în oraș. Rețeta este simplă: apă, malț, hamei și drojdie, iar senzația de stres postmuncitoresc dispare. Un clinchet de sticle și pahare întregește atmosfera de la masă, iar seara decurge așa cum spune și urarea: cu Noroc! 

Iar cum noul mileniu este scena perfectă pentru inovații în orice domeniu, savurarea berii nu putea fi lăsată deoparte. Dacă aruncăm un ochi prin lume, observăm cum artizanalul planează și asupra noilor rețete și moduri de preparare și degustare a berii. Brune, blonde sau roșcate, toate nepasteurizate pentru păstrarea aromelor, berile artizanale le-au înlocuit pe cele fabricate în masă tocmai prin grija și ingredientele atent alese cu care brewerii dau o altă direcție producției de bere. 

Țările germanice precum Belgia, Olanda, Germania, dar și Cehia, Franța și Statele Unite par să se fi pus la curent cu acest nou trend și au reușit să popularizeze peste granițe branduri precum Mad Fritz din California, Svalbard Bryggeri din Norvegia, Brasserie de la Senne din Belgia, Cloudwater Brew din Marea Britanie, Mikkeler din Danemarca, Naparbier din Spania și multe altele. 

Înapoi în spațiul românesc, observăm că berea artizanală este la ea acasă, începând să apară din ce în ce mai multe microberării care concurează cu numărul fabricilor de bere de consum. Noi suntem destul de norocoși să fim vecini în Cartierul Creativ cu cel mai cunoscut brand de bere artizanală românească: Zăganu, găzduit la Fabrica de Bere Bună de pe Calea Victoriei 91-93, unde găsim și alte beri românești, precum Hop Hooligans, Bere Noah, Zburătorul și Addictive Brewing. 

Noi am stat de vorbă cu Laurențiu, una dintre cele două minți care stau în spatele brandului Zăganul, și am aflat unele secrete ale berii artizanale bune. Dacă vreți să le aflați pe toate, va trebui să dați o fugă pe la Fabrica de Bere Bună. 

Cum a început povestea brandului Zăganu și de unde a venit numele?

Povestea noastră a început în 2013, la o bere, evident, când Alexandru, asociatul meu și cu mine am hotărât să creăm un brand românesc autentic de la zero, un brand de bere bună, artizanală.

Drumurile ne-au dus la Măneciu-Ungureni, județul Prahova, unde am găsit o fabrică de bere în conservare pe care am cumpărat-o și am început, cu ajutorul unei echipe de oameni de-ai locului, producția berilor Zăganu. Numele vine de la zăgan, vulturul bărbos care trăia în zona muntelui Zăganu, la poalele căruia se află fabrica noastră, și care a fost vânat până la dispariție.

Care a fost parcursul acestui brand, Zăganu, care a devenit foarte popular printre români?

Am pornit cu vânzările de Zăganu abia din octombrie 2013, în afara sezonului, cu un brand necunoscut, iar puțină lume ne dădea șanse de izbândă.

Însă după ce am vizitat foarte mulți clienți, după ce le-am povestit despre berea artizanală, despre diferențele dintre aceasta și berea industrială, am reușit, ușor-ușor, să ne găsim locul pe piața dominată de companiile mari, multinaționale.

Le suntem recunoscători tuturor celor care au dat o șansă berii artizanale încă din 2013 și care ne sunt clienți și astăzi.

Care este procesul de fabricație a berii ?

Esențiale la producția de bere artizanală sunt câteva aspecte: expertiza în brewing, ingredientele, rețetele și diagramele de fermentare, dar și echipamentul cu care produci.

Noi am avut în echipa de la Măneciu oameni cu experiență care, în frunte cu directoarea noastră de producție, stăpâneau foarte bine echipamentele. Așa că a fost ușor să venim cu ingredientele și rețetele noi pentru a crea produse bune.

Cum ați dezvoltat rețetele proprii de bere?

Am pornit, așa cum ne-am propus de la bun început, de la berile care ne plac nouă și pe care ne place să le bem. Am început cu Zăganu Blondă și Brună, apoi cu Zăganu India Pale Ale și Roșie. În 2016, am scos Adonis Pale Ale, o ediție specială inspirată de zăganul cu același nume care a ajuns în România și care a fost primul exemplar zărit după 80 de ani de la disparitie pe aceste meleaguri.

Apoi, în 2018, am lansat 500 Imperial IPA și Zăganu Imperial Stout, iar în luna martie a anului 2019, am produs două beri în colaborare cu alți microberari și, în septembrie, un Double Rye IPA. În plus, în luna august am produs o bere în colaborare cu WWF România, numită Sturionul Pale Ale, menită să susțină cauza protejării speciilor pe cale de dispariție, astfel încât sturionul să nu aibă soarta zăganului.

Care este povestea locației de pe Calea Victoriei?

Să facem un local cu berile proprii a fost printre planurile noastre de la bun început, însă nu am avut suficiente resurse, prin urmare am așteptat până în 2017, iar după doi ani de căutări am deschis Fabrica de Bere Bună, pe Calea Victoriei 91-93.

Vindem aici la draught berile Zăganu și 4-5 beri „guest” de la alți colegi microberari români si peste 40 de beri la sticla. Colaborăm cu peste 20 de microberării din țară și vrem ca locul să ofere oamenilor experiența degustării de beri românești artizanale, autentice, a stilurilor diferite de bere produse de artizani români, dar și să susțină întreaga mișcare a berilor artizanale românești.

V-a ajutat experiența din domeniul antreprenorial în acest sens?

Nu aveam foarte mare experiență antreprenorială, însă amândoi aveam experiența din companii, eu, de multinaționale, Alexandru, de agenții de publicitate, iar ambele ne-au ajutat, desigur.

Înțelegeam canalele de promovare, piața de băuturi din București, dar aveam și experiență în domeniul bugetării, planificării, în vânzări și marketing. Experiența în producția de bere și complexitatea a ce însemna acest lucru ni le-am însușit cu ajutorul echipei de la fabrică.

Ce tipuri de bere găsim la Fabrica de Bere Bună?

Selecția de beri de la cei peste 20 de colegi microberari este orientată către stiluri complementare de bere, pentru că aceasta este frumusețea berilor artizanale.

Clienții noștri experimentează multe stiluri de bere diferite, de la diverși producători, și pot încerca inclusiv un „beer-flight”, adică o selecție de 4 beri alese de ei înșiși din cele 10-12 disponibile la draught, în pahare de 150 ml, pentru a se decide asupra stilului favorit.

Care sunt berile cele mai cumpărate, dar și cele mai neobișnuite de la Fabrica de Bere Bună?

Berile noastre, Zăganu, sunt cele mai căutate, însă avem beri de la alți producători cu ingrediente exotice, gen tonka, mure, sencha, vanilie, dar și beri sour sau maturate în butoaie de rom, whisky sau vin.

Care ar fi diferența dintre bere artizanală/bere craft și cea produsă în masă de către companii?

Berea artizanală, spre deosebire de cea industrială, are câteva caracteristici de bază: este nepasteurizată, folosește doar ingrediente naturale, respectă procesul de fermentare naturală (fără enzime sau alți acceleratori), este produsă local, după rețetă proprie, in cantitati limitate, iar omul, brewerul, are un cuvânt de spus în procesul de fabricație.

Cum crezi că a evoluat producția de bere artizanală din România, în ultimii câțiva ani?

Evoluția este fantastică. Dacă în 2013 eram 2 producători în toată țara, acum sunt aproape 50 de producători și piața se dezvoltă în continuare, până va ajunge la maturitate.

Noi sperăm ca berea artizanală să ajungă în următorii 5 ani la 1% din piața de bere, momentan fiind o picătură în ocean, adică 0,15-0,20% din piața de bere din România.

De obicei, pe unde îți petreci timpul liber, atunci când nu ești la Fabrica de Bere Bună?

În general, caut locuri cu atmosferă bună, care se diferențiază de localurile mainstream „cu de toate” și cu contracte de exclusivitate cu fabricile mari de bere. Prin diferențiere înțeleg, bineînțeles, un specific de băuturi bune (inclusiv beri artizanale), mâncare, muzică sau cu o arhitectură și amenajări interesante.

Ce locuri ai recomanda din Cartier și de ce?

Îmi plac tare mult: Beans&Dots pentru cafea și vibes, Burger Van Bistro pentru burgerii speciali, Eden Garden pentru natura din mijlocul orașului, Arome, Animaletto, Edo Sushi și Rocca by The Jar pentru mâncare, M60 pentru atmosferă relaxată și design, Salon Golescu pentru coktail și tapas.

Dacă străbați străzile Cartierului Creativ în căutare de bere artizanală, o poți găsi și la cafeneaua Arome, Burger Van Bistro, M60, Rocca by the Jar.

Foto: Roald Aron

Voilà Le Bistrot, un restaurant care își face treaba în ritmul lui

Voilà este un loc cu multă personalitate, pe care îl recomandăm pentru grădina umbroasă care se animă în fiecare seară, dupa ora 18:00, dar, mai ales, pentru preparatele deosebite care amintesc de rețete vechi românești, cărora li se adaugă creativitatea specifică bucătăriei moderne.

Înainte de a face o rezervare, de care îți recomandăm să te ocupi din timp, te invităm să citești interviul de mai jos cu Radu Dumitrescu, bucătarul care pune sare și piper în povestea bistroului de pe Strada General Constantin Budișteanu nr. 18.

Ce ne poți spune despre Voilà și despre preparatele servite aici?

Înainte sa preiau Voilà, am fost bucătar, aici, vreun an. Apoi, tipul pentru care lucram a vândut afacerea fratelui său, un francez. Noi doi ne-am asociat, iar acum eu mă ocup de tot ce înseamnă restaurantul.
Voilà e viața mea, în momentul acesta, și nu e că aș vrea să fie viața mea, e pur și simplu că nu am cum altfel. E greu să pleci de aici. Abia am mai reușit să fug un weekend-două sau să plec într-un city break. E plin aproape seară de seară.

Specificul preparatelor de la Voilà constă într-un melanj între ingrediente românești de bună calitate cu ceva tehnici franțuzești. Cam ăsta este stilul. Habar nu am cum s-ar numi: urban industrial, new cuisine, nu mă complic cu numele astea. Mă interesează ca, atunci când clientul primește farfuria cu mâncare, să zică: „Wow, ce tare a fost!”. Cam despre aceasta e vorba.

Ideea este să vindem mâncare și vinuri mișto. Am foarte multe vinuri, și unele dintre soiuri sunt de găsit doar aici.

Ce ți se pare cel mai greu atunci când administrezi un restaurant?

Cel mai greu lucru e să obții simplitate, să fie și cool, să poți să și vinzi. E foarte interesant că oamenii care fac businessul acesta se bucură: „Ah, ce bine, vin clienți noi!”. Ca să aduci un client pentru prima oară într-o cârciumă nu e foarte greu. Că ai un PR drăguț, că mai pui o poză, că scrii un textuleț drăguț, hop! ̶ ai adus niște clienți noi. Important este să se întoarcă. Dacă ți-a plăcut cumva și revii, pentru mine, abia atunci începe greul, pentru că pe tine trebuie să te țin cel puțin la mulțumirea pe care ai avut-o prima oară. Și, datorită acestui fapt, clienții noștri ne-au devenit chiar prieteni, își fac party-uri aici, s-a creat, așa, un fel de mică familie.

Care este ingredientul tău secret?

Cred că trebuie să fii onest. Cred că ăsta e primul lucru pe care trebuie să îl faci, și în viață, și oriunde. Lumea te simte când nu ești și te taxează în secunda doi. Nu am făcut eforturi să cresc locul, adică n-am sunat să apar pe undeva sau… Pur și simplu, am știut că, dacă îmi fac treaba, lucrul ăsta o să vină.

Onestitatea se vede și în mâncare. Mâncarea onestă e făcută cu ingrediente de calitate, în primul rând. Folosesc ingrediente premium, nu mă zgârcesc la bani când vine vorba de mâncare. Drive-ul meu nu au fost banii când am intrat în businessul ăsta.

Dar ingredientul nelipsit pentru a avea succes?

Trebuie să ai răbdare. La noi, e un business de patru ani deja. Sunt multe chestiuni care se adună ca să închizi cercul ăsta – răbdare, muncă 20 de ore pe zi. Nu e ușor de făcut. Dar, când ajungi la un nivel, cum am ajuns noi acum, deși eu cred că putem mai mult decât facem acum, lucrurile vin ușor, oamenii apar.

Suntem un restaurant care își face treaba în ritmul lui și se pare că oamenii apreciază. Avem clienți foarte cool, chiar foarte cool. Ne putem juca cu ei pe tot felul de chestii pe care le facem. În plus, ori de câte ori adăugăm ceva nou în meniu, servim, din partea casei, pe la mese. Și e foarte interesant feedbackul de la oameni. Și unii se simt foarte bine, fiind pentru prima oară aici, când se trezesc cu o chestie mișto în față. Din partea casei.

Care sunt ingredientele preferate atunci când gătești?

Îmi place să folosesc foarte mult ingredientele românești și să redescopăr rețete vechi. Să-mi aduc aminte de copilăria mea și de ce mâncam eu în copilărie. De ce făcea bunică-mea, ce gătea maică-mea și să le dau o chestie modernă. Să nu facem sosurile cu făină, cum se făceau acum 100 de ani, să le facem altfel, cu răbdare, la foc mic, cu unt.

La mine la țară, bunică-mea punea în sarmale păsat, iar eu am păsat în meniu. Adică, nu fac nimic care să nu aibă legătură cu copilăria mea sau cu mine, sau cu experiențele mele. Când creezi o mâncare, cred că aceasta te reprezintă pe tine.

Avem cinci feluri de meniu principal și cinci antreuri. Nu avem foarte multe chestii, dar a prins. Le schimbăm des, într-adevăr. Facem, în fiecare zi, câte ceva nou, cu ingrediente de calitate, în primul rând. La noi totul e de sezon.

Nu avem meniul tipărit. Scriem pe tablă ce găsim la piață.

Că veni vorba de piață, care e piața din București unde mergi cel mai des?

Merg la Obor, la Matache, că e la doi pași, dar, în principal, la Obor, pentru că dau și factură pe marfă. Apoi, trăim în niște timpuri foarte mișto, pentru că au apărut foarte multe ferme pe lângă București. Și poți lua de aici legume de foarte bună calitate.

Dar multe ingrediente mișto, pe care nu le găsesc în România, cu care îmi place să lucrez, mi le aduc din Franța. Cum ar fi pieptul de rață. Pieptul de rață îl aduc din Franța pentru că nu găsesc pe plan local. În primul rând, pentru că aici nu găsesc de calitate și nu găsesc nici continuitate. Am nevoie totuși să știu sigur că tot timpul găsesc piept de rață, să îl am în meniu. Că degeaba îl am două zile, iar după aia nu îl mai am.

La piață, plec tot timpul cu o listă de cumpărături, cu o listă pe care mi-o dau cei de la bucătărie. Și, de fiecare dată, se schimbă totul când ajung în piață. Cunosc piața ca pe buzunarele mele și ba apare o babă pe care o știu de mult și are nu știu ce salată, ba apare nu știu cine cu nu știu ce conopidă mișto. Și așa se schimbă total planul.

Ca să fii foarte bun, presupune să ai un produs perfect. În momentul în care ai un produs perfect, poți să îi spui „nu te primesc, nu mai avem locuri”. Nu îi spui niciodată „nu îmi place de tine”, dar poți să îi spui „nu mai avem locuri, e rezervată masa”. Dacă ai un produs perfect, n-ai de ce să-ți fie rușine.

Mănânci ca să trăiești sau trăiești ca să mănânci?

Mâncarea nu e combustibil sau, mai bine spus, mâncarea nu e doar combustibil. În jurul unei farfurii de mâncare se pot lega multe. Toate lucrurile mișto se întâmplă la un pahar cu vin, la o farfurie de mâncare.

Care este mâncarea ta preferată?

Îmi place supa de găluște pe care o face maică-mea, din pui de țară. Dar la Voilà fac câte o pasiune, ca și la melodii, ca și la o etichetă de vin, fac pasiuni pentru preparate de care sunt foarte îndrăgostit și, puf! ̶ două săptămâni gătesc chestia aia, că îmi place mie, după care nu-mi mai place, gata, și schimb cu altceva. Și în privința vinului e la fel.
Gust foarte mult și am învățat că nu trebuie să pui foarte multe arome într-o farfurie, într-o mâncare, pentru că este foarte complicat. Trebuie să pui puține și atât.

Ce înseamnă pentru tine, ca bucătar, creativitatea?

Nu fac nimic care să nu aibă legătură cu experiențele mele, copilăria mea sau cu mine, pentru că eu cred că asta e ce te reprezintă pe tine când creezi o mâncare. Și atunci creativitatea cred că vine și din experiența de viață, de cât de mult ești deschis să înveți, să fii deschis la nou, să călătorești, să investești timp în tine, să citești, să stai de vorbă cu oamenii. Cred că de acolo vin toate.

Care este, în viziunea ta, diferența dintre un business obișnuit și unul creativ?

Businessurile creative ies în evidență. Businessul clasic e clasic, merge pe o linie. Și cred că plictisește oamenii, de la un anumit moment încolo. Pe noi, eu cred că asta ne-a ajutat foarte mult – faptul că, de fiecare dată când vii, găsești ceva nou. Și aici mă refer la clienții fideli, care sunt foarte importanți. Pentru că, indiferent cât social media faci, câtă reclamă, câte apariții în presă, cât de cunoscut ai fi tu online, impresia pe care o are clientul când ajunge în restaurant este cea care contează, de fapt.

Eu deschid doar de la 18 la 23, ca să le dau oamenilor care lucrează aici timp și pentru viața lor. Îmi setez în așa fel businessul, încât să nu am pierderi, am oameni care sunt tot timpul cu zâmbetul pe buze, pentru că muncesc, efectiv, 8 ore. Iar asta se vede, în final, în modul în care se simte clientul când vine la Voilà.

Ne poți da un model de business creativ pe care îl apreciezi?

Sunt multe: era un băiat care făcea șosete mișto, îmi place ce fac băieții de la „Femei pe Mătăsari”, deși nu sunt din zona noastră. Nu știu, sunt multe, Beans&Dots mi se pare foarte tare. Cred că este momentul să învățăm că nu putem să-i mulțumim pe toți. Orice business ai face, nu poți să îi mulțumești pe toți. Și, atunci, concentrează-te pe ce faci cel mai bine și fă-ți o nișă. Și mergi pe ea. De asta îmi place mult, că au apărut foarte multe chestii micuțe.

Dacă ar fi să îți imaginezi cum ar arăta Cartierul Creativ după zece ani, ce ai spune? Dar Voilà?

Nu știu, sper să fim în continuare aici peste 10 ani. Să fim la fel de ok. Deși cred că o să fiu mai bătrân cu zece ani (n.r., râde).

Când lucram în Spania, erau tot felul de mici prăvăliuțe în zona restaurantului unde găteam eu. Era un vibe… Dimineața, efectiv, toată lumea se saluta cu toată lumea. Și când aveai nevoie de ceva și puneai o întrebare, cei din jur erau dornici să te ajute. „Du-te la Gonzales, că te trimite la Maricica și ia pâine, roșii” și nu știu mai ce. Lumea comunica, se ajutau unii pe alții. Cred că asta ar fi viziunea mea asupra acestui cartier – să se știe toată lumea cu toată lumea, cumva, deși nu e foarte mică zona. De asta și lucrez cu brutăria Miez din Piața Amzei, că e la doi pași.

Adică, vorba-ceea: „Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”.

Cum să te îndrăgostești de cafea și de fapte bune la Sheida Coffee & Stories

Imaginează-ți că există un loc în București unde poți percepe subtil în aer arome de turmeric, cardamom și apă de trandafir, în timp ce covoarele persane, în nuanțe de turcoaz și fucsia, îți poartă pașii prin marea de povești a Orientului Îndepărtat. Bine, poate nu atât de îndepărtat, ci chiar pe strada Ion Câmpineanu 23, la Sheida Coffee& Stories.

Cele o mie și una de arome de ceai, cafea și prăjituri cu fructe, toate asezonate cu savori orientale, satisfac orice fantezie culinară celor care le calcă pragul. Și, tot între pereții colorați ai Sheidei, fiecare ceașcă de cafea sau plic de ceai se transformă, pe loc, în fapte bune pentru pacienții sociali ai Policlinicii Sociale Baba Novac și pentru beneficiarii celor două centre educaționale ale Fundației Policlinicii Sociale Regina Maria, orice profit fiind transferat către policlinică și cele două after-school-uri.

Ghidul, de această dată, este Ana-Maria Maliia și, alături de ea, vom cunoaște, în amănunt, povestea cafenelei Sheida Coffee & Stories, o poveste despre oameni și pentru oameni.

Cafeneaua Sheida are un format special și nemaiîntâlnit la cafenelele din România. Ne puteți spune de unde a început povestea Sheida?

Povestea Sheida a început la inițiativa Sheidei Enayati, fiica Mitrei și a lui Warga Enayati, fondatorul Rețelei private de sănătate Regina Maria și al Fundației Inovații Sociale Regina Maria. Sheida s-a reîntors la rădăcinile culturii persane pentru a lansa o invitație la a ne implica și a face fapte bune, a aduce zâmbetul pe buzele pacienților sociali și ale copiilor susținuți de Fundația Policlinicii Sociale Regina Maria.

Este prima și singura cafenea socială care își redirecționează profitul în proporție de 100% către o entitate cu profil medical. Tare mult ne dorim ca numărul inițiativelor de acest gen să fie din ce în ce mai mare.

Dacă ar trebui să descrieți cafeneaua Sheida în cinci cuvinte, care ar fi acelea?

Sens
Comunitate
Specific persan
Contribuție
Hub de fapte bune

Știu că „Târgul de bine” este o inițiativă care a luat naștere în acest an și care are loc în cafenea. Ne puteți povesti mai multe despre acest proiect?

Atunci când oamenii se unesc în gânduri și fapte ies lucruri minunate. „Târgul de bine” este primul târg al antreprenorilor sociali din România, acei oameni care găsesc soluții inovatoare la provocări ale societății. În România, domeniul este la început de drum însă există afaceri care promit și care transformă munca lor în sprijin și șanse pentru categorii defavorizate de oameni.

Inițiativa a luat viață și se întâmplă în cafenea, iar scopul principal este să aducem împreună proiecte sociale și să descoperim noi modalități de colaborare, de parteneriat și de sprijin reciproc. Ne dorim o comunitate care să își folosească propriile resurse însumate pentru a construi afaceri durabile care pot rezolva probleme concrete. De exemplu, la cafenea putem folosi mierea produsă de un antreprenor social sau o mică firmă de cosmetice naturale poate utiliza ca materie primă zațul de cafea de la noi.

Târgul, aflat la a doua ediție, a reunit, de fiecare dată, nouă proiecte sociale și 1000 de vizitatori, lucrându-se deja la următoarea ediție care va avea loc la finele lunii septembrie 2019.

Haideți să povestim puțin și despre produsele de la Sheida, căci nu este vorba doar de o cafenea. Ce anume putem găsi la Sheida?

Dacă treceți pe strada Ion Câmpineanu, la numărul 23, s-ar putea să aveți senzația că vă apropiați de Orient. Nu chiar brusc, dar spațiul nostru, prin avalanșa de culori cu nuanțe vii de turcoaz, verde, fucsia, o să vă ducă cu gândul la o atmosferă orientală și o să vă invite imediat la o cafea la nisip cu cardamom sau apă de trandafiri.

Mai mult, cele 52 de tipuri de ceai sau prăjiturile cu specific persan, cu ingrediente dintre cele mai exotice și diverse, precum turmeric, cardamom, apă de trandafiri, fistic, create special pentru cafeneaua noastră dragă, vă vor încânta papilele gustative și vă vor deschide apetitul pentru mai mult și mai mult. Atenție: umblă vorba că ele creează dependență!

Dacă există doritori în ale faptelor bune, se pot implica în vreun fel în activitățile desfășurate la Sheida? Cum?

Sigur că există multe posibilități de implicare. De la consumația pe care fiecare dintre cei care ne trec pragul o face și care înseamnă sprijin direct pentru pacienții sociali de la Policlinica Socială Baba Novac, la lucrul în spatele tejghelei timp de o zi, alături de echipa Sheida, la oferirea unei cafele în așteptare pentru pacienții sociali și la implicarea în acțiunile de voluntariat ale cafenelei Sheida.

Credeți că ar trebui să existe mai multe astfel de inițiative în București, dar și în România? Și cum ar trebui organizate pentru un impact cât mai vizibil?

Noi credem mult în puterea dictonului „unde-s mulți puterea crește”.

M60 Café îţi insuflă un aer nordic

Dacă simţi că traficul şi forfota Bucureştiului te îndeamnă la un moment de respiro, găseşti la intersecţia străzilor Mendeleev şi George Enescu, M60 Café, o mini comunitate de creativi fondată de Răzvan Crişan şi David Maguet şi transpusă într-un spaţiu neconvenţional de OBLIC STUDIO.

M60 ar trebui privit prin obiectivul unui Leica M Edition model 60, căci de aici este inspirat numele şi dezvăluită pasiunea lui Răzvan pentru fotografie şi arte vizuale. Cu un aer de librărie modernă, un design minimalist, chiar industrial, ce aminteşte de cultura scandinavă, este un loc de întâlnire pentru creativi, turişti şi oameni pasionaţi de cafea.
Aici regăseşti studenţi înconjuraţi de foi şi pixuri, oameni din publicitate conectaţi la laptopuri şi tablete, designeri creionându-şi ideile sau sesiuni de brainstorming, fie la mesele de lucru sau de grup. Ori dacă vremea permite, îi găseşti la terasa din lemn, cu agende şi desigur, o varietate de băuturi, sandwich-uri, salate şi prăjituri.