Network Category: Buy

Săptămâna aceasta am discutat cu Daniela și Alina, fondatoarele shopului ALTRNTV, situat pe Bulevardul Regina Elisabeta 26, și am aflat mai multe despre ce înseamnă să faci cumpărături într-un mod responsabil și sustenabil. Ne-au povestit, de asemenea, despre direcțiile în care și-ar dori să evolueze Cartierul în următorii ani, dar și despre relația pe care o au cu vecinii.

Cum s-a născut povestea ALTRNTV și cum v-ați hotărât să deschideți și să conturați acest concept de shop?

ALTRNTV este un shop cu produse vestimentare pentru adulți și copii, încălțăminte, accesorii, cosmetice și produse home-deco create din materiale sustenabile cu tehnici de producție prietenoase cu mediul și pielea. Un marketplace pentru cei care doresc să facă cumpărături sustenabile.

Și vom oferi câteva exemple de produse pe care le numim sustenabile: bluze, rochii, pantaloni, tricouri, din bumbac organic cu certificare Global Organic Textile Standard sau OEKO-TEX, sau realizate din material textil rămas în urma croirii altor produse, prin tehnica patchwork. În shop există și cămăși realizate din alte 3-4 cămăși reciclate sau rochii realizate din 2-3 tricouri reciclate. Există și produse care sunt colorate natural, folosind plante.

Încălțămintea este fie din jeans reciclat, PET reciclat, bumbac reciclat și accesoriile: cercei din plastic reciclat, cercei și broșe din taste provenite de la tastaturi folosite, bijuterii din resturi de skateboarduri, din ceramică la care designerii au folosit pigmenți naturali, cercei și pandantive din lemn reciclat și altele.

La produsele de home-deco, găsiți lumânări din ulei uzat reciclat produse la Timișoara, figurine decorative din lemn recuperat și vaze realizate din carton reciclat sau cofraje de ouă reciclate. Găzduim în spațiul nostru și o lucrare pe pânză realizată din 5 perechi de jeans reciclat, de către o tânără absolventă a UNARTE. Cel mai simplu este să vii să ne vizitezi și să începi o călătorie printre produse sustenabile made in Romania.

ALTRNTV a apărut din dorința de a avea și în București, ca în alte capitale europene opțiuni sustenabile pentru cumpărături sustenabile. Și din moment ce știam că există designeri care fac produse din materiale sustenabile și folosesc tehnici de producție verzi sau aproape verzi, ne-am decis că e timpul să avem curajul să începem această nouă călătorie.

Echipa noastră, Alina și Daniela lucrează împreună timp de 10 ani, ani în care am dezvoltat proiectul de cabinete stomatologice mobile Zâna Merciluță, am creat brandul de produse vestimentare sustenabile ateliermerci.ro și acum, am deschis ALTRNTV. În plus, a apărut și oportunitatea de finanțare oferită de acceleratorul NESsT și IKEA Social Entrepreneurship, deci putem spune că mai multe oportunități “ne-au găsit” și „le-am găsit”!

Cui se adresează el? Ce branduri aveți listate și ce vă propuneți de la acest proiect?

Îi așteptăm în shop pe toți cei care deja știu de ce important să consumăm produse responsabile, precum cele enumerate mai sus, care revalorifică anumite materii prime, au o amprentă mai mică de carbon și sunt astfel mai bune pentru planetă și pentru pielea noastră.

Însă îi așteptăm și pe cei care vor să devină consumatori responsabili, cei care acum își pun întrebări despre produsele pe care le consumă (dacă pot fi reciclate sau poate fi prelungit ciclul de viață sau dacă acestea poluează).

La ALTRNTV găsiți produse de la Culcuș, Atelier Merci, NoirMorphosis, Stycle, OilRight, Bewise, GLOM, Yko-Yko, Deplin, Hodaia, Buva, Boobie Love, Devla Accessories, Neted, Huna, Katerini, Lailui, Ludic, One shirt, Poartă-mă cu flori, Pottery Paw, Stycle, Smoosh, Get Lit, Marrara, Zizzou, Fizic, Sacosh, Paul&Jo, Panseea, Odyssee.

Le propunem oamenilor să facă cumpărături responsabile, într-un ritm mai încet, să transforme vizita în shop într-o călătorie printre opțiuni sustenabile, în timp ce savurează o cafea de specialitate de la ALT COFFEE, cafeneaua integrată în spațiul nostru.

Ce sperați să se întâmple în Cartier în următorii ani în materie de retail ? Dar de oferta creativ-culturală ?

Sincer, credem că este nevoie de două adoptarea a două direcții importante pentru ca acest cartier să se dezvolte: renovarea clădirilor din cartier (probabil știți că bd. Regina Elisabeta era pe vremuri dedicat cinematografelor, multe dintre ele acum în paragină). Aceste clădiri în ruină nu încurajează bucureșteanul sau turistul să își extindă plimbarea în cartier. Însă dacă aceste clădiri ar fi renovate spre a fi deschise publicului prin spații comerciale deschise, cartierul ar fi mult mai dinamic și vizitat, ceea ce înseamnă dezvoltare și pentru businessurile din cartier.

Credem că și Bd. Regina Elisabeta ar trebui redat pietonilor în weekend, așa cum se întâmplă cu Calea Victoriei. Ar oferi oamenilor mai multe opțiuni pentru plimbare, vizibilitate inițiativelor din cartier și ar diminua amprenta de carbon, măcar pentru două zile pe săptămână în timpul verii.

A doua direcție vizează înverzirea cartierului și îngrijirea și renovarea grădinii Cișmigiu. Este nevoie de mai mulți copaci, zone verzi ca să încurajăm mai multă mișcare a pietonilor în cartier. Când există zone cu pomi, cu umbră, oamenii sunt mult mai tentați să viziteze zona pentru că opțiuni unde să “se ascundă” când este prea cald.

Care este relația pe care o aveți cu vecinii/cu strada pe care vă aflați/istoria ei, inclusiv cea recentă?

Încercăm să încheiem parteneriate cu vecinii, de schimburi de produse și servicii (de ex. Balls, care se află chiar lângă noi) și ne-am bucura să reușim să facem cât mai multe parteneriate cu businessurile din cartier și să ne informăm reciproc clienții de locurile care merită vizitate din cartier.

Ce măsuri sau activități mici credeți că ar putea să schimbe și să contribuie semnificativ la creșterea calității vieții în mediul urban?

Așa cum scriam mai devreme, “înverzirea” orașului ar crește mobilitatea pietonală în oraș, un traseu pentru biciclete mult mai extins și nu în ultimul rând regenerarea urbană prin renovarea clădirilor din oraș și redobândirea unei utilități pentru rezidenți și turiști ca spații comerciale, spații culturale.

Ce alte spații sau business-uri din Cartier ați mai recomanda sau frecventați?

Nu ar fi corect să numim unele businessuri și pe altele nu. 😊 Totuși recomandăm ca fiecare om să consulte Harta Cartierului Creativ pe https://cartierulcreativ.ro/harta-retea/ și în timp să viziteze toate inițiativele din cartier.

ALTRNTV poate fi găsit fizic pe Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 26, și online pe Facebook și Instagram.

Am stat de vorbă cu Maria, Irina și Ioana, inițiatoarele Room21, care ne-au povestit câte puțin despre poveștile obiectelor, despre direcția în care se îndreaptă antreprenoriatul creativ, business-urile locale și industria de design #madeinRomania, dar și despre locurile din Cartier în care preferă să-și petreacă timpul liber.

Bine ați venit în Cartierul Creativ! Ca să facem introducerile, spuneți-ne ce este Room21 și de ce a apărut el pe piața din România?

Bine v-am găsit și… regăsit?! 😊

Room21 este o platformă cu și despre produse locale, este un demers care își propune să ofere o selecție atent curatoriată de obiecte speciale, alături de poveștile creativilor care le semenază și care le fac posibile.

Ideea ne-a venit acum câțiva ani, atunci când am realizat că este necesară o platformă locală care să reușească pe de-o parte să coaguleze și să promoveze studiourile de design, artiștii și micile business-uri, iar pe de altă parte să contribuie efectiv la creșterea vizibilității și la o distribuție mai eficientă a produselor semnate și realizate de către acestea.

Room21 propune o selecție asumat subiectivă de produse locale, din convingerea că un astfel de proiect și demers este necesar atât pentru cele peste 50 de entități, studio-uri și brand-uri locale listate și selectate, care găsesc astfel noi modalități de a se promova și de a vinde produsele pe care le dezvoltă, cât și pentru consumatori, respectiv pentru cei care apreciază produsele locale, atent și sustenabil dezvoltate și înțeleg importanța susținerii micilor business-uri.

Ce face din Room21 un business creativ?

Room21 propune o selecție de peste 100 de produse, semnate de peste 50 de studiouri și entități creative din România. Este, așadar, în primul rând un business creativ prin oferta pe care o propune, dar și prin maniera în care înțelege să dezvolte, dincolo de produsele selectate, o serie de evenimente și contexte de promovare a acestora, de la pop-up store-uri dezvoltate în diverse contexte creativ-culturale, seriile de open doors în Cristescu 12 sau evenimente speciale dezvoltate în jurul unor lansări de produse.

Mai mult, pe termen mediu și lung ne propunem să dezvoltăm și propria colecție de obiecte și produse, alături și în colaborare cu designeri și studiouri de design, dar și o serie de proiecte culturale multidisciplinare care să vizeze dezvoltarea abilităților antreprenorilor creativi locali, precum și proiecte care să vizeze conservarea și integrarea patrimoniului imaterial în procese de design contemporan.

Cum v-ați hotărât să vă stabiliți businessul în Cartierul Creativ, cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?

În Cartierul Creativ lucrăm de mai bine de 10 ani și ne petrecem majoritatea timpului liber. Este o zonă pe care o cunoaștem foarte bine, dar și un proiect în care suntem implicate. Așadar, era aproape firesc ca Room21 să aibă prima adresă aici. Am avut noroc ca aceasta să fie la Cristescu 12, într-o casă pe care o admiram de ani de zile, dar mai ales noroc să îi avem vecini pe colegii de la Black Rhino Radio, care emit de aici.

Cele mai mari provocări în jurul Room21 sunt legate de diversitatea furnizorilor, respectiv de provocările pe care ei la rândul lor le au în a estima timpi și costuri de producție, de a-și face o politică de preț și de a lucra cu stocuri, fie ele și mici. Însă în mod paradoxal, asta este și cea mai frumoasă parte a acestei povești din jurul Room21, că reușim să învățăm împreună, cu toții, unii de la alții, de la ce produse au mai mult succes în ce contexte și pentru ce public țintă, până la cum să comunicăm coerent niște selecții subiective și cum să gândim și să dezvoltăm produse care să se potențeze între ele. Room21 este de fapt și un demers care ne demonstrează cât de importante sunt procesele colaborative și cât de importantă este compatibilitatea. 

Ce relație aveți cu vecinii?

Așa cum vă spuneam, vecinii cei mai apropiați sunt echipa Black Rhino Radio, cu care împărțim spațiul și cu care avem o relație foarte bună și cu care ne dorim să dezvoltăm colaborări pe viitor. În rest, cred că avem relații foarte apropiate cu foarte mulți dintre furnizorii noștri (sau our roomies cum ne placem să le spunem), mulți dintre ei având studiourile sau atelierele chiar în Cartier.

Care este zona preferată din Cartier? De ce?

Aici cred că fiecare dintre noi (Irina/Ioana/Maria) am răspunde ușor diferit. Toate apreciem însă destul de mult străzile (mai degrabă cele mici) din jurul Cișmigiului și micro-parcurile Cazzavillan și Kretzulescu. Și toate mergem cu plăcere la Sala Radio, dar și la multe dintre cafenelele și gelateriile din zona Amzei.

Și cred că toate ne uităm în general cu atenție la maniera în care se schimbă Cartierul și la ritmul cu care noi business-uri creative își găsesc aici locul, chiar și dincolo de spațiu în sine, locul și în sensul de comunitate și rețea și ne preocupă totodată calitatea locuirii și a spațiilor publice. Așadar, e greu să alegem doar o zonă preferată din zonă.

Cum vedeți zona aceasta de #buylocal în România, în București chiar? Este o bătălie între magazinele locale și mall-uri, sau cele din urmă câștigă detașat?

Dacă ar fi o competiție, cele din urmă ar câștiga detașat. Dar nu cred că este și nici nu cred că ar trebui să fie o competiție. Produsele locale și automat și magazinele care își propun să le promoveze sau să le vândă sunt construite pe cu totul alte principii, iar eficiența costurilor (în detrimentul a orice) și consumerismul accelarat nu sunt principalele lor ingrediente și nici nu ar trebui să fie, ci mai degrabă creativitatea su originalitatea, relația autorului cu produsul, dar mai ales atenția la procese, la materialele folosite, precum și efectele acestora asupra mediului.

Produsele locale pe care ni le dorim la Room21 sunt produse sustenabile, care reflectă preocupările și universurile creative ale unor designeri, de cele mai multe ori direct implicați în procesele de producție, sunt produse originale, care ar trebui să se diferențieze prin valorile pe care le promovează, nu doar prin estetica pe care o propun. De aceea, de multe ori prețurile acestora sunt mult mai mari decât a produselor din mall, realizate în cantități industriale, la mii de km distanță și a căror costuri reale nu sunt reflecatate în prețuri, dar sunt și mai mari pe termen mediu și lung. Și mă refer aici și la considerente de mediu, dar și (mai ales) la considerente sociale. 

Care credeți ca ar fi 3 ingrediente pentru o creștere a acestor business-uri românești?

Creativitatea, Perseverența, Pragmatismul.

Sunteți în legătură cu mulți designeri, studiouri și businessuri locale. Care este direcția în care se îndreaptă antreprenoriatul creativ, business-urile locale și până la urmă industria aceasta de design #madeinRomania?

Piața antreprenoriatului creativ s-a dezvoltat și maturizat foarte mult în ultimii zece ani, dar, în ciuda talentului și a eforturilor permanente depuse de creativii locali și în ciuda apariției unor business-uri care sfidează prin successul lor contextul local, este încă o piață fragilă.

Dar există și motive de optimism. Deși nu neapărat susținută, piața antreprenoriatului creativ s-a dezvoltat în ultimii 10 ani prin eforturile (private) ale studiourilor, organizațiilor și entităților care se încăpățânează și care înțeleg importanța acesteia în dezvoltarea sănătoasă a societății, atât din perspectivă economică, cât și din cea socială și culturală. Pentru a deveni însă o piață cu adevărat matură trebuie în primul rând să fie înțeleasă și să fie abordată ca un instument real de dezvoltare strategică.

Credeți că lipsește ceva pe piața de design din România?

În primul rând lipsește o susținere sitematică a acestuia, ceea ce duce și la o creștere lentă a consumului de design local. Și îi lipsește de multe ori încredere în sine. Cred că ideal ar fi să vedem rapid cât mai multe colaborări multidisciplinare, să vedem designeri care îți scalează producția și care reușesc să colaboreze cu mici fabrici sau ateliere locale, mi-ar plăcea să văd din ce în ce mai multe contexte și pretexte în care aceștia să fie expuși, promovați și vizibili.

Știm că sunt foarte multe studiouri, business-uri și designeri la voi în magazin, însă am vrea să aflăm câte sunt și care este procesul de selecție pe care îl faceți cu cei care vor să fie în Room21?

Avem peste 50 de designeri, entități și organizații în Room21. Procesul de selecție este de regulă unul destul de simplu, fie identificăm noi produse și studiouri și îi contactăm direct, fie ni se propun diverse produse pe mail la hello.room21@gmail.com  sau pe  pagina de Instagram.

Care sunt cele mai căutate produse de la voi din Room21 store? Da-ți-ne un insight de #hotrightnow în materie de design local.

Cele mai de success produse au fost probabil cele care au un ușor iz nostalgic, obiectele copilăriei noastre, dacă vrei. Sau obiecte reinterpretate și recuperate, de la emailul de Sighișoara, Tarotul ilustrat de ilustratori români, acuarelele Colibri, Ierbarul, În fața blocului, Fabule sau Păcălici. De asemenea, bijuteriile sunt foarte apreciate de către clienții noștri, alături de art print-uri, albume și cărțile pentru copii. 

Ce ne încântă cel mai tare este că aproape nimeni nu cumpără un singur lucru, ideea colecțiilor pe care le pregătim pe site, dar și a mix-ului acestuia de designeri, fabrici și meșteșugari, de obiecte diferite și ca preț și ca poziționare este tocmai de a genera o ofertă suficient de bogată astfel încât oricine să poată găsi ceva ce îl reprezintă. 

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet și mai ales unde și când găsim magazinul Room21?

Ne găsiți pe Facebook, Instagram, fizic pe Str Cristescu nr 12 (pe bază de programare) și online, non-stop, pe room21.store.

Room21 – o platformă dedicată produselor cu design românesc – lansează primul showroom, într-o cameră cu vedere la Cișmigiu, pe strada Constantin Cristescu, la nr 12.

Lansată anul acesta în luna aprilie, room21 e o platformă dedicată produselor de design românesc și obiectelor artizanale, o inițiativă care își propune să promoveze și să încurajeze designul contemporan, antreprenoriatul creativ și proiectele locale, dar și să dezvolte produse și colecții noi, alături de designeri, artiști, meșteșugari sau organizații din România. Proiectul își dorește să promoveze obiectele cu poveste, să recupereze meșteșuguri uitate, să susțină micile afaceri și să încurajeze un consum lent și atent la resurse. 

Pe room21.store poți descoperi o selecție de obiecte de design românesc, atent curatoriate, selectate din convingerea că tinerii creativi români și micile afaceri locale au nevoie de instrumente de promovare și de distribuție, ce vor contribui la un consum de produse locale mai asumat și mai responsabil.

După lansarea shop-ului online room21.store, unde poți descoperi peste 140 de produse, semnate de peste 45 de designeri, artiști, meșteșugari, ateliere creative și mici edituri și după dezvoltarea unor pop-up store-uri temporare, în jurul unor evenimente punctuale (Romanian Design Week, And Now East sau DIPLOMA), room21 deschide și un showroom, o cameră în Cartierul Creativ, unde, începând cu 13 noiembrie, vei putea descoperi obiecte decorative, jucării, accesorii, bijuterii, produse cosmetice, haine, printuri de artă, dar și o selecție specială de cărți, produse de papetărie și mici comori și surprize, ideale pentru cadouri de sezon. Studioul se află pe Strada Constantin Cristescu, la nr. 12, iar accesul se face pe bază de programare cu o zi înainte, la hello.room21@gmail.com.

Lansarea acestui spațiu va avea loc pe data de 13 noiembrie, între orele 12.00- 20.00, iar accesul e liber, pe baza certificatului verde. Mai multe detalii poți afla și aici.

Lista designerilor, a artiștilor, a studiourilor și a brandurilor locale pe care le poți descoperi deja pe room21.store: Adelina Petcan, Ana Bănică Illustration, Arboritm, Ars Ana, Asociația Illustrart, Atelier Tron, AXA Porcelaine, Bianca Dumitrașcu, Bold Branding Studio, BumbagR, Cai verzi pe pereți, Carla Szabo, Combinatul Fondului Plastic, Deplin, De Ceramică by Mădălina Teler, Doriana Mărășoiu, Editura Arthur, Editura Frontiera, Editura Univers, Email de Sighișoara, Fabrik, Graphomat, Horjea 1956, Ioana Ciolacu, Maria Paltin, Mathe Deneș, Minitremu, NOK, Namastay, Noriel, Ommia, Ostra Berdo, P+4 Publications, Palpabil, QIP Design, Roșian Express, Sandra Berghianu, Studio MUD, Supersomething, To The Pointer, Tudor Prisăcariu, Tzim Tzum Books, Una ca Luna, Unique Moods, Zahra. 

Iar pentru a exemplifica diversitatea obiectelor pe care le poți descoperi în camerele dezvoltate în cadrul acestei platforme, am ales patru dintre obiectele care ne-au făcut cu ochiul din selecția semnată de room21. 

Mai multe informații despre evenimentele pregătite pentru această iarnă, precum și noutăți despre obiecte, poți afla și de pe paginile de facebook și instagram room21.
Detalii despre evenimentul de lansare a showroom-ului pot fi accesate aici.

Lansat atât din pasiunea pentru design interior, cât și din dorința de reintegrare a pieselor de mobilier vechi „mid-century modern”, Ciclic Vintage este un business „upcycling” cu istorie și personalitate inițiat de Diana Goanță.

Despre cum a luat naștere ideea Ciclic Vintage, despre provocările pe care le-a întâmpinat, ne povestește chiar Diana în interviul de mai jos.

Bine ați venit în Cartierul Creativ! Ca să facem introducerile, spune-ne câteva cuvinte despre tine. Cine ești, ce background ai și cu ce te ocupi acum?

Hey! Bine v-am găsit! Mă bucură mult să fac parte din Cartierul Creativ împreună cu business-ul meu – Ciclic Vintage! Eu sunt Diana și sunt freelancer pe zona de marketing. În același timp am și un business împreună cu partenerul meu, Dan, Lucrativ, casa de meserii libere, adică un boutique de coworking pentru toți oamenii cu idei și proiecte frumoase în minte și spațiu de evenimente. De când a început pandemia însă, business-ul Lucrativ a fost puțin regândit și momentan găzduiește un start-up.

Spune-ne ce este Ciclic Vintage și cum s-a născut?

Ciclic Vintage a fost lansat în această toamnă din dorința de refolosire a pieselor de mobilier vechi, mid-century modern și de a le da o nouă viață.

Am fost pasionată de design interior încă de la final de liceu. Am dorit să urmez chiar facultatea de design interior, însă drumurile m-au purtat către ASE. Deși nu s-a materializat vreodată acest vis, în urmă cu câțiva ani am urmat un curs de design interior la DallesGO și pasiunea mea pentru design interior a continuat neoficial. Sunt fascinată de București și de ale sale case și apartamente vechi, astfel că de-a lungul anilor am renovat și amenajat 2 apartamente din blocuri vechi (anii 20 și 50) din București și o casă veche de peste 100 de ani (Lucrativ). La Lucrativ am lucrat într-adevăr cu o echipă de profesioniști, însă mi-a plăcut mult să mă joc si eu pe partea de design interior.

Așadar, Ciclic Vintage s-a născut din pasiunea mea pentru design interior, obiecte și case vechi. De asemenea, consider că piesele vechi de mobilier și decorațiunile MCM (mid-century modern) aduc un aer unicat oricărui interior. Deși multe dintre piese au fost realizate de serie acum aproximativ 50 ani, în acest moment sunt puține piese de același fel pe piață, deci cu siguranță oferă acel aer de unicitate casei tale.

Sunt de părere ca trendul anti-exces, fie că este vorba de fashion, mâncare sau chiar mobilă și focusul pe produse sustenabile sunt ceea ce ne trebuie în acest moment pentru a avea mai multă grijă de noi și de planeta noastră.

Ce face din acest business un business creativ?

Ciclic Vintage este un business creativ poate tocmai din considerentul că identifică obiecte de mobilier și decorațiuni vechi și le dă o nouă viață într-un context modern.

Cum v-ați hotărât să vă stabiliți businessul în Cartierul Creativ? Cum ați găsit spațiul și care au fost cele mai mari provocări de până acum?

Dintotdeauna mi-a plăcut zona Cișmigiului și strada Brezoianu, iar anul trecut căutam un spațiu de birou pentru mine și Dan. Doream să găsim un loc de unde să lucrăm pentru proiectele noastre de freelance. După câteva luni de căutat, am trecut într-o zi prin fața Palatului Universul și am găsit un anunț de închiriere spațiu. Apoi, am vizitat spațiul, ne-a plăcut maxim pentru că are o priveliște frumoasă către strada Constantin Mille și că are parchet herringbone astfel că ne-am decis să îl închiriem pe loc.

Ideea pentru un spațiu fizic pentru Ciclic Vintage a venit ulterior. La început am căutat un spațiu cu vitrină la parter prin zona Brezoianu, însă nu am găsit absolut nimic care să se încadreze în dorințele și bugetul meu și am decis să deschid showroomul Ciclic chiar în biroul închiriat pentru noi în Palatul Universul. Chiar dacă este la etajul 3 al Palatului Universul și nu la un parter cu vitrină, mi se pare că am găsit locul ideal pentru showroomul Ciclic pentru că în Palat sunt multe businessuri creative și cred ca ne integrăm de minune aici.

Ce proiecte dezvoltați sau ce planuri de viitor aveți ?

Momentan, fiind la început cu acest business îmi doresc să devina cât mai cunoscut și cât mai multe persoane să aibă în casa lor obiecte și piese de mobilier pre-iubite și descoperite de Ciclic.

Ce relație aveți cu vecinii ? Ce alte locuri din Cartierul Creativ frecventati sau ce ați recomanda din această zonă?

Îmi place să susțin business-uri local. Frecventez des și recomand: Energiea, Pâine și Vin, Perfect Simplu, Zona Liberă Butic, Tartelicious și Artichoke.

Care este zona preferată din Cartier? De ce?

Chiar zona în care ne aflăm, adică zona Parcului Cișmigiu, străzile Brezoianu și George Vraca. Mi se pare că aceste strazi au o energie foarte bună și că se întâmplă mereu lucruri frumoase aici.

În încheiere, unde vă putem urmări pe internet?

Pe Instagram și Facebook.

Interviu cu Silvana-Maria Marica – PR & Marketing Manager și Andrei Șerban – Stylist & Content Creator

Sunt tineri, sunt extrem de creativi și deschiși în fața oricăror curiozități, sunt „două mâini” de oameni și au reușit să construiască una dintre cele mai faine și unite comunități din industria din România. Și partea cea mai bună, sunt vecinii noștri: Sneaker Industry.

Dacă nu ați fost la ei în magazin, vă așteaptă oricând cu un ceai cald sau un Jager (pentru curaj), iar dacă vreți să le aflați povestea, Silvana și Șerban, care se ocupă de partea de comunicare, o spun cel mai frumos în rândurile de mai jos:

Care este povestea SNKR IND? Când a început ea și ce înseamnă acest brand de fapt?

Acum 5 ani am vândut primul produs, voiam să bucurăm oamenii și să încercăm să le aducem la pragul ușii ce nu au avut până atunci și ce vedeau la televizor. Cum ne spune și motto-ul: From passion to Industry. Am fost în primă fază consumatori. Când ne-am hotarât să dăm drumul magazinului online, ne-am gândit ce ne dorim noi de la magazinul ideal și asta am încercat să le oferim oamenilor. Nu a fost niciodată despre câte case în Bahamas o să avem, a fost mereu despre câți oameni poți să faci fericiți, fie prin produsele comercializate, fie prin comunitatea pe care am strâns-o și care le oferă un sentiment de apartenență.

Long story short, suntem câțiva anxioși care au fost nevoiți să treacă peste granița zonei de confort pentru a pune la punct acest proiect, iar acum încercăm să le explicăm tuturor cum pasiunea pentru ceva te poate face să muți munții din loc. SNKRIND nu este un magazin. Este un brand făcut de oameni pentru oameni.

V-aț deschis recent și primul magazin aici, în zona Cartierului Creativ. Cum ați găsit spațiul? Ce v-a plăcut aici și care este relația cu vecinii?

A fost greu de găsit, dar n-a fost greu de ales.

Zona în care ne-am așezat ni se pare potrivită pentru felul în care ne prezentăm noi de obicei. Nu e nici în sufletul orașului, printre shaormerii și cluburi, dar nici în fundul curții. Și ne descrie perfect: nu vrem să fim în centrul atenției la petrecere și vrem să ajungem și repede acasă… you get it.

Vecinii sunt niște drăguți. O pupăm pe Melinda și suntem recunoscători că Paninaro ne hrănește, mai ales în sâmbetele lungi cu raffles. Avem aproape și băieții cu foarfecele de la Mods care ne mai aranjează puțin bărbile și începuturile de barbă și de chelie. Și hotelul… minunat. Ne simțim ca acasă, nu ca la hotel.

Ce vă propuneți de la acest spațiu și care sunt proiectele pe care doriți să le dezvoltați? Care au fost principalele proiecte de până acum, dar mai ales ce urmează?

Încercăm să nu fim doar un magazin de adidași care mai face 2-3 evenimente din când în când ca să nu uite lumea că suntem aici. Vrem să facem tot ce ne stă în putință pentru a promova oamenii care nu au atâta expunere pe cât ar merita. Artiști… de la fotografi, la cântăreți, de la olari la scriitori, de la cel mai mic până la cel mai mare. Știm cât de greu este să scoți capul din mulțime și cât de greu te reduce la tăcere în momentul în care nu primeste ce vrea.

Ideea este că ne-am dori ca lumea să se gândească la noi ca la profesorul ăla nebun din liceu la orele căruia nu prea te duceai pentru că oricum nu punea absență, dar care te susținea cum putea atunci când vedea că pui suflet în ceea ce faci. Așa că puneți suflet în ce faceți, și o să vă găsim, sperăm, cât mai repede.

Cât despre proiectele pe care le alegem, anul trecut am încercat să le povestim oamenilor despre anxietate și cum, dacă vorbești despre ea, o să observi că nu ești singurul. Încercăm să îi scoatem nițel din mrejele social media. Am organiat și un prim curs gratuit de autoapărare destinat femeilor, avem și un bookclub. Cum ziceam, nu doar un magazin.

Ce colaborări ați avut și ce vă propuneți de la 2020 în acest sens?

În cei 5 ani de activitate de până acum am colaborat cu Electric Castle, Havana Club, Pepsi, Cărturești, Puma and many others. În luna decembrie a anului 2019 am pus la punct a patra ediție a „Share a Pair of Sneakers”, campanie prin care strângem sneakers și haine pentru cei care au nevoie. Am donat 2 RON din fiecare comandă către DepreHub, prima asociație din România care a pus la punct o linie telefonică antisuicid. Ne alegem cu grijă proiectele și încercăm să punem suflet în fiecare.

Vrem ca noi să rămânem cu ceva în urma acestor proiecte, așa cum ne dorim să rămână și publicul nostru.

Pentru acest an ne propunem multe. Sperăm tare să le și finalizăm pe toate.

Care este publicul SNKR și cum vă diferențiați de alte branduri similare?

De la hypebeasts, la neînțeleși, we got you, fam! Putem spune, fără pic de modestie, că suntem brand-ul din această sferă care a strâns cea mai mare comunitate din România.

Cred că pasiunea și apropierea față de public ne diferențiază. Când am lansat proiectul despre anxietate, timp de o săptămână am vorbit cu ei prin intermediul social media despre acest subiect. Îi ascultăm, le povestim din experiența noastră. Suntem umani, nu o entitate nepalpabilă.

De la sfaturi în dragoste, la întrebări despre produse, încercăm să răspundem cât de repede putem.

Nu avem bugete extraordinare. Mulți ani am funcționat cu bugete infime. Multe branduri au bani, puține au comunitate. Cred că asta ne-a făcut să îi apreciem până la cer și înapoi: sunt oamenii noștri. Sunt familia pe care nu am avut-o, pe care am reușit să o creștem cu efort si pentru care am face orice pentru a o păstra. Exact cum faci cu your family members.

Ce găsește cineva la voi în shop, dar mai ales la voi în comunitate?

Well, de la produse, la ceva bun de băut, le avem pe toate. Avem propria noastră bere făcută în parteneriat cu cei de la Zăganu. Îți dăm ceai bun și îți spunem o vorbă bună. Nu ai cu cine să ieși în seara asta? Vino pe la noi și dăm un shot de Jager împreună și o să rămânem prieteni până la finalul zilelor.

Am deschis magazinul cu lăutari. Nu încercăm să ne ferim de proveniența noastră. Suntem de aici. Vrem să give back to our home town and country. Și comunitatea simte asta. Știe că am trecut împreună prin momentele în care nu am avut, și de aceea ne și susțin: noi vrem să îi facem mândri și ei vor să aibă cu ce să se mândrească.

Comunitatea noastră este umană. Este caldă. Nu ne dorim un cilent neinformat care doar să dea banul. Vrem să intre la noi în magazin ca la ei în sufragerie și să nu observe diferență între home & away. Because we are not away. We are home.

Spune-mi, pe scurt, despre echipa SNKR și despre clientul SNKR.

Echipa SNKRIND nu mai este doar o mână de oameni, cum ne plăcea să îi spunem până acum. Sunt vreo două mâini care formează acum echipa, aș spune, fiindcă doar în ultimele luni am mai mărit biroul cu câteva scaune în plus.

Toți suntem diferiți, și nu doar pentru că suntem mai mulți. Eram la fel de diferiți și când eram doar 6 în birou. Niciodată nu picăm de comun acord asupra unui lucru; mereu ajungeam la un numitor comun și unul dintre noi lăsa de la el. Dar asta face o echipă bună, right? Învățăm din mers. Din păcate, n-am avut pe nimeni care să ne lase o carte pe birou cu „How to do good in life”. We’re still figuring shit out. Bare with us. După cum am zis mai devreme, suntem niște anxioși de la cap la coadă și, în mare parte, provenim din niște familii dezorganizate. SNKRIND a devenit familia noastră. Surpriza tuturor atunci când intră în biroul nostru sunt Meg și Zola: beagle-ul și bulldog-ul nostru. Toată lumea le cunoaște, de la comunitatea noastră, la oamenii de la bancă.

 „Clientul” SNKRIND este fiecare din noi, mainile acelea de oameni din birou, depozit, magazin. Ia să vedem, ce vrei să îți arăt?

Băiatul ăla de stătea în ultima bancă și asculta muzică în timpul orelor și nu ieșea în pauză? Ți-a scris interviul ăsta acum.

Cea care în clasa a IX-a nu ieșea în pauză pentru că voia să citească, iar clubul de debate îi era cel mai bun prieten? Ne conduce echipa de comunicare și social media pentru că a găsit o mai bună modalitatea de a propaga mesajul și este prea anxioasă pentru a ieși în față on her own.

Fata cu dreaduri și 10 cercei care ți se parea ușor dubioasă? A stat în fabrică și a atins probabil fiecare produs SNKRIND released vreodată. Dap, tricoul SNKRIND de pe tine a fost atins de ea.

Nu cred că există cineva care să nu se identifice într-un fel sau altul cu noi. Asta ne face o familie și de asta ținem așa mult la comunitate.

Interviu cu Andreea Carețu, Owner Miez – Brutărie Artizanală

De câte ori ați cumpărat o pâine caldă de la brutăria de pe colț, iar gustul său v-a purtat înapoi în timp, pe vremea când bunica servea la masă pâinea abia scoasă din cuptor? Ei bine, amintirile acestea prind viață în inima pieței Amzei, la brutăria artizanală Miez, unde pâinea se prepară după metoda străveche a dospirii îndelungi cu maia naturală.

Visul mai vechi al Andreei Carețu de a avea propria brutărie de cartier s-a concretizat odată cu venirea lui Moș Nicolae, în ziua de 6 decembrie 2016 și, poate de aceea, și copiii sunt atrași de vitrina plină cu bunătăți a celor de la Miez. Comunitatea din jurul brutăriei crește zilnic tocmai pentru că Andreea și echipa sa reușesc să (re)aducă în imaginarul oamenilor gustul autentic al pâinii și patiseriei artizanale.

De unde a venit inspirația de a deschide brutăria artizanală Miez?

Am fost interesată încă din adolescență de gătit. Mi-a plăcut mereu să învăț lucruri noi în domeniul acesta, iar în timp am început să colecționez tot mai multe cărți de bucate care se axau pe bucătării regionale și metode tradiționale de pregătire a mâncării. Primul gând de a-mi deschide o brutărie l-am avut în 2012, iar de atunci am tot încercat diverse rețete, mi-am început și blogul culinar, iar ideea business-ului s-a tot dezvoltat încet, dar sigur.

Cum au fost începuturile brutăriei?

A fost foarte greu, mai ales primul an. În primele două luni până când am reușit să mai angajăm o colegă am muncit în atelier, fără nicio exagerare, în jur de 16-18 ore zilnic. Neavând experiența unui flux zilnic de producție, la început a fost mai mult haos în ceea ce privește organizarea. În timp am creat tot mai multe reguli, iar cele câteva utilaje care ne-au sosit la trei luni de la deschidere, ne-au ajutat să optimizăm toate procesele. Singurul lucru care m-a făcut să continui a fost faptul că eforturile noastre erau recompensate cu pașii mici care ne purtau înainte, către dezvoltarea business-ului. Am învățat practic totul din mers.

Spuneai că ai studiat domeniul teatrului, însă cumva, ai ajuns să fii antreprenor. Ai anticipat vreodată această întorsătură de situație?

Mult timp nu am îndrăznit să mă gândesc că pasiunea mea pentru mâncare ar putea trece în prim plan. M-am luptat o vreme îndelungată cu programările culturale cu care crescusem. Nu am fost învățată să risc prea mult. Dar am simțit mereu nevoia să fac ceva important, să ies din tipare. Poate că pe acolo e de găsit și explicația pentru atracția de câțiva ani față de lumea teatrului.

Te bucură noul drum ales?

Dincolo de satisfacțiile de zi cu zi pe care mi le ofertă brutăria, mă bucură gândul la acea luminiță de la capătul tunelului care reprezintă un soi de libertate pe care cu greu aș fi avut-o altfel. Ca antreprenor poți ajunge să ai un program mai flexibil, o stabilitate financiară mai ridicată, iar dacă afacerea ajunge cu adevărat la succes, vei avea resursele pentru a porni fără prea multe obligații proiecte noi. E nevoie de multă muncă și de multe sacrificii pentru a ajunge în punctul acela, dar pentru mine prețul e corect.

Putem să spunem despre brutăria Miez că amintește de vechile brutării de cartier? Cum este resimțit acest sentiment de comunitate la nivelul Miez?

Avem mulți clienți fideli cu care am dezvoltat relații în timp. Aș vrea să cred că atmosfera de la noi din brutărie amintește de cea a vechilor brutării sau a vechilor mici magazine – afaceri de familie, care se remarcau printr-o grijă sporită față de calitatea produselor oferite, precum și față de clienți.

Vă amintiți câteva povești interesante/amuzante de-ale clienților voștri?

Sunt foarte simpatici copiii care intră la noi. Cei mai mulți vin chitiți pe anumite produse și îi auzim încă de la intrare: „Vreau cookie!” sau „Vreau ecler!”, sau de pe stradă strigând „Mieeeez!”. Mai avem și situații în care clienții au o reacție negativă în momentul în care unele produse nu mai sunt pe raft, pentru că le-am vândut pe toate în ziua respectivă. Daracest lucru nu face altceva decât să ne arate ce impact pozitiv am avut asupra comunității în care activăm și să ne motiveze să ne dezvoltăm și mai mult.

Cum considerați că Miez completează rețeaua Cartierului Creativ? Vă cunoașteți bine cu vecinii?

Ne știm cu unii dintre vecini, mai ales prin clienții care ne fac legătura. Plănuim ca din această primăvară să începem să spunem tot mai multe povești despre noi, să participăm la evenimente, să „socializăm” mai mult. Cred că este foarte important ca micile afaceri să se susțină unele pe celelalte, mai ales pentru că aceste relații pot aduce o diferență în dinamica unui cartier.

Pe Popa Tatu este încă umbră și răcoare, pustiu de mașini. Ușa magazinului de biciclete de la nr. 28 este deja deschisă și de la radio se aud niște știri. Înăuntru e și mai răcoare, și miroase a anvelope. Din spatele bancului de reparații, apare Andrei Brezeanu, proprietarul Brema Bikes.
Pe colț cu Temișana, Brema este un magazin de familie și de cartier. Până să înceapă să îmi povestească Andrei despre cum a deschis un magazin de biciclete, pe ușă intră deja un băiat care își lăsase bicicleta la reparat, spunând că se va întoarce peste trei-patru ore. În timp ce face ordine printre sculele pe care le folosește la reparații, pentru câteva fotografii, din ușă se aude deja un alt client. De data aceasta, o doamnă cu ochelari mari de soare, tocuri și pardesiu, care se dă jos de pe o bicicletă ce pare pliabilă. Din ușă, îi spune lui Andrei că bicicleta merge cam greu și că nu știe ce are, întrebându-l dacă o poate ajuta. Andrei nu pune mai multe întrebări, ia mica bicicletă și îi umflă roțile. Gata, e ca nouă! Doamna e fericită, întreabă cât costă, Andrei îi spune că aerul e gratis. Ne luăm la revedere și noi ne punem pe vorbit.
Andrei are 52 de ani, iar magazinul, aproape opt. L-a deschis aici pentru că stătea în zonă. L-a motivat pasiunea pentru biciclete. La început, mergea prin oraș, la plimbare, nu la muncă, pentru că, la momentul respectiv, lucra în afara Bucureștiului. După doi-trei ani de plimbat cu bicicleta, a decis să-și facă magazin. Ca toți ceilalți creativi din Cartier, o vreme s-a ocupat de magazin, în paralel cu serviciul pe care îl avea.
Acum, Andrei se ocupă singur de toate în magazin, chiar și de partea de manoperă. La reparații de biciclete nu se pricepea, la început, dar, fiind inginer de utilaje de construcții, nu ducea lipsă de cunoștințe tehnice, a trebuit doar să se adapteze la biciclete.
Pentru alegerea spațiului, a căutat să aibă un oarecare vad și un preț rezonabil, pentru că bicicletele sunt o afacere sezonieră, iar chiria trebuie plătită și vara, și iarna, după cum spune Andrei.
„Iarna, nu prea merge nimeni pe bicicletă sau foarte puțini, dar magazinul rămâne deschis, pentru că se vinde online.” Totuși, se pare că merge cel mai bine tot magazinul propriu-zis. „Sunt multe magazine online și în România, și în afara țării, și poți să cumperi orice îți dorești. Ce nu poți să cumperi online este manopera. Asta se poate face numai aici.”
Clienții lui Andrei sunt din două categorii: ori din cartier, ori cei care lucrează în cartier. Dacă au ceva de cumpărat sau de modificat la biciclete, toți preferă să le lase dimineața și să le ia după-amiază, când pleacă de la serviciu. E o clientelă gata formată: și tineri, și bătrâni. Cel mai aglomerat este dimineața, pe la 11-12, și după-amiaza, când pleacă lumea de la serviciu. Programul e flexibil, mai ales vara, când cererile sunt mai multe. Oricum, după program, berea cu prietenii o bea tot la magazin, în cartier.
La sfârșitul fiecărei săptămâni, iese la plimbări cu bicicleta cu prietenii și familia. Sâmbăta, stă până la 14 la magazin și, de aici, pleacă direct la Băneasa, la Mogoșoaia sau la munte.
În total, merge cam 100 de kilometri pe săptămână cu bicicleta, drumuri de acasă, din Balta Albă, la magazin și plimbările din weekenduri.
În Popa Tatu se știe cu câțiva comercianți, chiar dacă relațiile nu sunt foarte prietenești. „Cu cât sunt mai multe magazine deschise, cu atât numărul de clienți crește sau, cel puțin, de potențiali clienți. Parcă ar fi nițel mai multă activitate în zonă, în ultima vreme. Popa Tatu nu e neapărat o zonă comercială. Nu e un vad grozav, aici merg magazine specializate, cum e ăsta. Cum sunt și cei cu discurile (Pure Indie Records, n. red.). Magazinele care funcționează aici nu se bazează pe faptul că le-a văzut clientul pe stradă și a intrat și a cumpărat nu știu ce.” Cu toate acestea, Andrei nu s-a gândit să se mute din cartier. „Vadul s-a format, clientela s-a format și vin în continuare.”

Velo – educația și transportul alternativ

„Mulți clienți se plimbă cu bicicleta doar în parc, pentru că nu se pot plimba pe stradă. E nevoie de adaptarea infrastructurii la nevoile bicicliștilor dintotdeauna, dar nu s-a rezolvat nimic. Întotdeauna, cei care conduc au motive sa nu reușească să facă nimic. În toate țările s-a reușit, la noi nu, deși nu cred că Bucureștiul arată altfel decât orașele din Europa.”
Totuși, în cei șapte-opt ani de când are magazinul, Andrei a observat că din ce în ce mai mulți clienți merg pe bicicletă.
„Lumea se mai obișnuiește. Dar problema principală pentru care acest sector nu se dezvoltă este lipsa infrastructurii.”
Aduce din ce în ce mai multe piese, din ce în ce mai multe biciclete și accesorii și tot ce e legat de biciclete. Ce nu are în magazin poate aduce la comandă.
În materie de biciclete, brandurile cele mai populare la Brema sunt Devron, Focus și Sprint. Piesele le are de la cei mai mari producători și sunt mereu pe stoc.
Nu se aruncă să ne facă recomandări de biciclete. Pe clienți îi sfătuiește în funcție de ce buget au și îi întreabă pe unde vor să utilizeze bicicleta.
„La noi, cei mai mulți își doresc să-și cumpere bicicletă de mers la munte pentru că, poate, vor merge o dată la munte. Dar, în 99% din cazuri, aceasta nu se întâmplă și, după aceea, vin să le adapteze nevoilor de mers în oraș. Cu timpul se va mai schimba asta.”
Nu vinde biciclete sau trotinete electrice. Crede că sunt scumpe și că nu ar fi suficienți doritori. Și mai ales trotinete, pentru că sunt destule de închiriat.

Pe Ion Câmpineanu, exact lângă Cinema Union, se află o mică și cochetă florărie, Eva’s Flowers. În sezonul cald te întâmpină încă din stradă flori dantelate și ghivece cu plante ornamentale care colorează trotuarul gri. Odată intrat, mirosul proaspăt al florilor îți amintește de o perpetuă primăvară. Poți alege dintr-o mulțime de flori delicate, în culori pastelate, dar și plante decorative și mici obiecte de decor interior.

Florăria este deschisă în anul 2017 și are în spate o echipă tânără și implicată. Cristina Toma, sufletul Eva’s Flowers, ne-a împărtășit că a ales acest nume pentru a sărbători și a le mulțumi tuturor femeilor din viața noastră: mame, bunici, surori, prietene.

Cristina spune că florile se oferă cu sufletul și au menirea de a aduce zâmbete de bucurie în viața celor care le primesc. Așa credem și noi. Tocmai de aceea, o vizită la Eva’s Flowers e de pus pe listă într-o plimbare în cartier. Pentru a-ți înveseli ție ziua, dar și celor din jur.

Cum traversezi culoarul abia descoperit, se deschide în fața ochilor strada George Vraca, o alee cochetă a epocii de aur bucureștene, unde arhitectura maură a blocului florentin de pe strada George Vraca 7 te transportă în lumea lui Umberto Eco. Și, îndreptându-ți atenția la parterul blocului, sub o pancartă care anunță existența unui magazin de textile, auzi zumzet de voci care discută aprig.

Pe băncuțele de pe trotuar, doamnele discută politica hainelor nou-apărute pe rafturile magazinului, iar domnii își antrenează discuțiile despre politică, dând cu zarul. Dacă intri, Adelina Serafim îți zâmbește călduros: „Bine ai venit la Consignația 7!”, în timp ce soțul ei tocmai ce finalizează o comandă, iar Livia, mâna lor dreaptă, te conduce printre hainele și accesoriile vintage ale aceleiași ere de aur bucureștene. De la bluze de mătase, la fuste de piele, la rochii de gală și geci army, le găsești pe toate aici, alături de poveștile palpitante pe care Adelina le istorisește zilnic familiei de cumpărători. Serile în care vine noul stoc în magazin sunt clopoțelul care adună vecinii din Cartier, cu o bere sau o sticlă de vin vechi, precum perioada pe care o readuc la viață hainele Consignației 7.

Datorită experienței Adelinei de peste 10 ani din mediul corporate, dar mai ales copilăriei sale petrecute printre rafturile de haine ale magazinului părinților ei, Consignația 7 și-a pavat drumul către succes. Iar povestea magazinului este demnă de pus pe Wall of Fame încă de la deschiderea de pe 24 iunie 2017 când au vândut până la ora 4 dimineață. Ce poți spune? Un început de succes.

Chiar la parterul Palatului Universul, cum intri prin față la numărul 23 și treci de gardienii Universului, având la stradă o vitrină cu o gaură de cheie misterios de supradimensionată – chiar logoul –, e shopul de fashion de lux Entrance, cu circuit închis.

Aniversând 10 ani de existență în anul 2018, timp în care și-a construit o reputație solidă de trend-setter și o clientelă fidelă, Entrance e un spațiu în mare parte monocrom al creațiilor de avangardă ale unor nume sonore ale designului contemporan – Comme des Garcons, Maison Martin Margiela, Yohji Yamamoto –, dar și al brandurilor hype ale momentului, ca Off-White și Palm Angels.